Programele Naționale „Vouchere culturale pentru elevi“, cu o valoare de 250 de lei, și „O carte pentru fiecare elev”, prevăzute în Legea Educației dar amânate deja de 2 ani, sunt exclusiv responsabilitatea Ministerului Educației, spune directorul Asociației Editorilor din România / Mihai Mitrică: Există modele care funcționează în Franța, Republica Moldova sau Italia

747 de vizualizări
Foto: © Peppi18 | Dreamstime.com
Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România, atrage atenția că Programele Naționale „Vouchere culturale pentru elevi”, cu o valoare de 250 de lei, și „O carte pentru fiecare elev”, prevăzute în Legea Educației, sunt exclusiv responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Amintim că programele sunt prevăzute în legea nr. 198/2023, însă Ministerul nici măcar nu a pus în dezbatere ordinele de ministru privind normele de aplicare ale celor două programe care ar fi trebuit să fie adoptate în septembrie, respectiv decembrie 2024.
  • Interviul integral cu directorul Asociației Editorilor din România poate fi citit aici.
  • Un român din cinci a citit cel mult 5 cărți pe an. Femeile citesc mai puțin și mai rar decât declară bărbații că citesc, arată Barometrul de consum cultural 2023.

Directorul Asociației Editorilor din România atrage atenția că Programele Naționale „Vouchere culturale pentru elevi“, cu o valoare de 250 de lei, și „O carte pentru fiecare elev”, prevăzute în Legea Educației sunt exclusiv responsabilitatea Ministerului Educației și ar trebui să „deseneze instituțional modul în care operaționalizează aceste programe”.

Mihai Mitrică mai spune că există exemple de țări care aplică acest sistem, chiar și aproape de România:

„Nu este doar o investiție în sectorul cultural, este o investiție în segmentul demografic care va face ca tinerii să aibă o sensibilitate crescută față de bunurile culturale și ulterior să le poată achiziționa din fonduri proprii atunci când ajung la un anumit nivel de venituri. E foarte simplu. Gândești un sistem de operaționalizare a voucherelor culturale, atâta vreme cât ai deja legea care stă în spatele acestui program național. Și ai exemple în jurul tău. Inclusiv în Republica Moldova există programe de sprijinire a editurilor, există programe de susținere achiziției de carte în biblioteci. Avem exemple peste tot în jurul nostru. Trebuie doar să vrem să le vedem”, a spus Mitrică pentru Edupedu.ro.

Voucherele culturale, în valoare de 250 de lei pentru un elev, ar fi trebuit să se acorde progresiv începând cu anul 2024-2025, potrivit legii Educației, dar ministerul nu a aprobat sau măcar pus în dezbatere normele de metodologie, mecanismul de acordare (vezi detalii mai jos).

Programul „vouchere culturale” ar fi trebuit să înceapă în 2024 dar Ministerul nu a pus în aplicare ordinul de ministru privind aprobarea normelor, care ar fi trebuit adoptat pe 1.09.2024, potrivit calendarului privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior.

De asemenea, Programul Național O carte pentru fiecare elev ar fi trebuit să fie adoptat pe 30 decembrie 2024.

Redăm fragmentul din interviul acordat Edupedu.ro legat de voucherele culturale:

Edupedu.ro: Domnul Mircea Miclea spunea într-un interviu acordat Edupedu.ro, că banii de burse, în loc să fie tăiați, să fi fost valorificați ca vouchere pentru a cumpăra cărți și rechizite. Cum vedeți că s-ar putea aplica această măsură? Ar fi dificil din punct de vedere tehnic? 

Mihai Mitrică, director Asociația Editorilor din România: Ar fi foarte simplu din punct de vedere tehnic, mai ales că este o măsură prevăzută de legea învățământului preuniversitar, dată în 2023. Avem acolo articol care vorbește despre introducerea voucherelor culturale pentru elevi. Domnul Miclea știe ce spune. Sunt vouchere culturale pentru elevi în valoare de 250 lei pe elevi per elev. Mai este încă un Program Național pe care Ministerul Educației avea obligația să îi introducă încă de atunci, din 2023 și n-a făcut-o nici până astăzi. Programul Național O carte pentru fiecare elev.

Pentru aceste două programe naționale, responsabilitatea este exclusiv a Ministerului Educației. Acest minister are obligația, potrivit legii, de a desena instituțional modul în care operaționalizează aceste programe.

Există modele în Europa care funcționează, care oferă vouchere tinerilor care împlinesc 18 ani, vouchere culturale. În Italia s-a pornit de la 500 euro, a mai scăzut suma, dar există. În Franța există Pass Culture, alte țări au gândit câte un sistem de stimulare a achiziției de bunuri culturale la tineri, pentru că este, nu doar o investiție în sectorul cultural, este o investiție în segmentul demografic care va face ca tinerii să aibă o sensibilitate crescută față de bunurile culturale și ulterior să le poată achiziționa din fonduri proprii atunci când ajung la un anumit nivel de venituri. E foarte simplu. Gândești un sistem de operaționalizare a voucherelor culturale, atâta vreme cât ai deja legea care stă în spatele acestui program național. Și ai exemple în jurul tău. Inclusiv în Republica Moldova există programe de sprijinire a editurilor, există programe de susținere achiziției de carte în biblioteci. Avem exemple peste tot în jurul nostru. Trebuie doar să vrem să le vedem.

Edupedu.ro: Dacă luăm în calcul în jur de 2,2 milioane de elevi, câți sunt în prezent în sistemul educațional, o carte pe lună ar avea un impact pozitiv pentru a impulsiona lectura?

Mihai Mitrică: O carte pe an, chiar. E suficient, o carte pe an pentru fiecare elev. Vă spun, ar fi un semnal, în primul rând emoțional, simbolic, ar ajuta elevul să conștientizeze. Suntem cu toții în această țară și implicați într-un fel sau altul, fie prin copiii noștri, fie la rândul nostru, în sistemul educațional. Știm că sunt foarte mulți elevi care n-au văzut în viața lor o altă carte în afara manualelor de la școală, pentru că acasă nu au bibliotecă, o bibliotecă publică în comunitatea lor, cine știe dacă mai există măcar cu numele? Nu uitați că România a pierdut jumătate din numărul de biblioteci publice pe care îl avem în ianuarie 1990.

Edupedu.ro: Dar nu s-a schimbat dinamica citirii și a lecturii în general, din cauza online-ului?

Mihai MitricăNu s-a schimbat, a dispărut obiceiul de a citi, atenție, nu s-a mutat obiceiul de a citi în online. Asta este o mare păcăleală. Nu e adevărat, pentru că dacă ne uităm la obiceiurile de consum cultural în România a scăzut numărul de cititori în ansamblul său, nu s-a produs o segmentare, o împărțire pe segmente a numărului de cititori.

Edupedu.ro: E o diferență între a primi o carte direct, poate și mai complicată această procedură, și a primi un voucher iar copilul să-și ia ce carte vrea? 

Mihai Mitrică: E evident mult mai sănătos pentru toată lumea să avem libertatea alegerii și să nu existe o carte impusă. Asta ar fi scenariu ideal, în care există o comisie care gândește în numele sistemului educațional, împreună cu sistemul educațional, ce titluri se potrivesc pentru fiecare categorie de vârstă și de elevi în fiecare an.

Dar pe noi ne interesează în primul rând să înțelegem că este nevoie să respectăm aceste prevederi de lege și altele”.

Ce prevede Legea 198/2023 privind voucherele culturale

Programul „vouchere culturale”, în valoare de 250 de lei, acordate elevilor pe etape ar fi trebuit să înceapă în 2024, dar Ministerul Educației nu a pus în aplicare ordinul de ministru privind aprobarea normelor, care ar fi trebuit adoptat pe 1.09.2024, potrivit calendarului privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior.

Programul Național „O carte pentru fiecare elev” ar fi trebuit să fie adoptat pe 30 decembrie 2024. Potrivit legii 198/2023:

„Art. 83 (15) Se înființează Programul național „Vouchere culturale pentru elevi“ în vederea promovării culturii naționale și universale în rândul comunității școlare.

Prin Programul național „Vouchere culturale pentru elevi“, deținătorii primesc suma de 250 lei prin intermediul unor carduri reutilizabile, sumă care este la dispoziția beneficiarului pentru servicii și evenimente culturale precum concerte, intrări în muzee, cărți sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice. Derularea programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Educației”.

„Art. 248 – (34) Prevederile art. 83 alin. (15) se implementează progresiv începând cu anul școlar 2024-2025, după cum urmează:

a) în anul școlar 2024-2025, beneficiarii Programului național „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasa a XII-a a anului școlar curent;

b) în anul școlar 2025-2026, beneficiarii Programului Național „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a IX-a și a XII-a a anului școlar curent;

c) în anul școlar 2026-2027, beneficiarii Programului Național „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a V-a, a IX-a și a XII-a a anului școlar curent;

d) până la finalul anului școlar 2026-2027, în baza unei analize cu privire la impactul programului național, Ministerul Educației decide asupra oportunității continuării și dezvoltării programului începând cu anul școlar 2028-2029”.

„Alin. (13) Se înființează programul național „O carte pentru fiecare“ în vederea creșterii interesului elevilor pentru lectură, finanțat din bugetul național și din fonduri externe. Derularea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației”.

Foto: © Peppi18 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Eurostat: România este pe ultimul loc în UE la obiceiul de a citi / Mircea Miclea: Bursele puteau fi convertite în vouchere din care elevii și studenții să-și cumpere doar cărți și rechizite școlare. Ar fi fost și un ajutor pentru edituri și pentru librării, și așa lovite de noile cote TVA
Presa spaniolă: România, ţara din UE unde se citeşte cel mai puţin, creşte TVA-ul pentru cărţi la 11 % și ajunge țara cu a doua cea mai mare taxare a cărților dintre toate statele europene


1 comment
  1. In Italia știu că profesorii au carduri cu multe beneficii și puncte din oficiu la anumite librarii. Elevii au în școala medie și liceu, in funcție de una din cele 4 plaje de venit al familiei posibilitatea de a aplica in iunie pentru cam 250 Eur pt cărți DE ȘCOALĂ, nu orice cărți. ….Pentru că în prima clasă de gimnaziu, cărțile costă cam 250 eur (doar vreo 60 euro pt clasă de șc. primară, de fapt gratis de la primărie, cu voucher), unele fiind folosite și in anii succesivi. Școlile aplică din timp la niste așa-zise proiecte PON din fonduri EU pentru a oferi acest sprijin familiilor elevilor săi. Chiar în orașe cu primării foarte bogate există elevi din familii ce nu ar putea face acest efort cu ușurință.
    Manualele, având fiecare versiune digitală, vs. pt prof. și pt elevi cu CES /legea lor 104 și altele (text fluid, etc.) nu pot fi folosite ani multi de trei copii ai aceleiași familii, că in max 2 ani codul de activare expiră și te lasă în mână doar cu varianta printată, greu de suportat cu ghiozdanul greu iar dacă ai uitat-o la școală în dulap nu ai cum învăța. De aceea familiile le mai și cumpără uzate din librării specializate, de nevoie iar la final de an scolar le vând pe cele uzate. Manualele de școală în Italia puse la un loc chiar oferă cultură, având în vedere că se studiază Arte de la 11 ani iar cel de Religie este despre RELIGII. Nu mai zic de Latină și Greacă în toate liceele lingvistice, câteva per oraș măricel.
    Mori de râs când te uiți la manualele noastre cât sunt de subțiri, zici că sunt broșuri….nu cumva să ocupe o pagină întreagă cu vreo pictură rupestră în mărime rezonabilă pentru a vedea detaliile! Austeritatea e de mult timp in educație dar nu se auzea cuvântul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce conține cu adevărat proiectul de lege Plx145/2023, contestat de AUR pe motiv că se vor fura copiii: Mecanismul prin care statul va ajuta familiile în situații vulnerabile să nu instituționalizeze copiii este asemănător celui de sprijin pentru persoanele cu dizabilități

Proiectul de lege Plx145/2023 privind prevenirea separării copilului de familie, care a provocat protestul AUR de la Parlament din această dimineață a fost adoptat cu 222 de voturi pentru, 48…
Vezi articolul

Managerul Institutului Matei Balş: Nu poate exista educaţie fără matematică, fizică, chimie şi biologie / Când biologia şi chimia au devenit facultative la Bacalaureat, avem o problemă majoră. Cu agheasmă nu putem rezolva pandemia

Managerul Institutului Matei Balş, Cătălin Apostolescu, a afirmat că nu poate exista educaţie fără matematică, fizică, chimie şi biologie, menţionând că, atunci când biologia şi chimia au devenit facultative la…
Vezi articolul

Școlile din zone defavorizate se pot înscrie până pe 13 octombrie în programul „Comunitățile defavorizate merită școli digitalizate”, al Adservio, susținut de E.ON Software Development / 1.000 de elevi, părinții și profesorii lor vor avea catalog electronic gratuit (P)

Adservio și E.ON Software Development (ESD) ajută elevii din zonele defavorizate ale României să aibă acces la educație digitală. Datorită impactului pozitiv major al campaniilor de acest tip inițiate de…
Vezi articolul

Lucian Bode, reacție la decizia Comisiei de Etică a Universității Babeș Bolyai: „Demersul încalcă flagrant decizia Curții Constituționale / Atacuri concertate ale USR și sateliților săi / Regret că UBB s-a grăbit să dea curs presiunilor”

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a reacționat printr-un mesaj publicat pe Facebook, după ce Comisia de Etică a UBB i-a cerut să-și corecteze teza de doctorat din cauză că este…
Vezi articolul