Articolul de față vine ca o replică la mesajele din media din ultima săptămână care critică introducerea limbajului Python în programa de clasa a IX-a și a X-a. Se discută despre necesitatea schimbării, tendințele în industrie, ce se învață ca limbaj de programare în liceu în Europa. De ce limbajul Python este mai potrivit pentru a introduce informatica? De ce argumentele enunțate nu sunt valide pentru marea masă a elevilor? În final, merită analizate motivele celor care se opun acestor schimbări. Să începem cu începutul:
Informatica este unul dintre cele mai dinamice domenii la ora actuală. În ultimii 20-30 de ani, industria și digitalizarea au luat un avânt nemaîntâlnit până acum în istorie. Programa școlară ar trebui să țină pasul cu schimbările. O programă elaborată acum 20 de ani nu mai este de actualitate pentru generațiile de copii care au crescut având acces de mici la tehnologie.
Pentru ce este programa școlară? Cine sunt beneficiarii?
Beneficiarii acestor programe sunt toți copiii încadrați în secțiile de informatică intensiv, matematică-informatică, alte secții apropiate. Am căutat numărul de copii înscriși în liceu la aceste profile, dar a fost greu să le găsesc, așa că am făcut câteva aproximări, luând ca exemplu județul Cluj. Haideți să vorbim pe cifre:
Câți copii merg la olimpiada națională din fiecare județ? Conform documentului sunt 47 de locuri pe județ și 43 pentru redistribuire pentru fiecare an școlar. În total 90 de locuri pe țară. Câte județe sunt? Câți copii învață informatică? Doar în orașul Cluj-Napoca sunt aproximativ 600 de elevi admiși anual la licee cu profil informatic (sau care studiază informatica). Asta dacă nu ținem cont de elevii din celelalte localități. Deci o programă care să avantajeze olimpicii ar favoriza de fapt 10 elevi din 1000?
Bun, cei care merg la olimpiada pe județ poate sunt 30–40 pentru fiecare an școlar… dar tot nu justifică adaptarea programei școlare pentru ei. Nu poate să fie mai important interesul acestor copii versus interesul general. Ca atare, argumentele legate de olimpiade și competitivitate ar trebui să reflecte și aceste numere. 90 de locuri pe an scolar la olimpiada națională!! 4–5 locuri (maxim) pe an școlar în fiecare județ. Facem programă pentru 4–5 elevi dintr-un județ?
Performanța pentru olimpiadă nu se obține la clasă. Cei care pregătesc elevii de olimpiadă știu din start că doar cu informațiile și exercițiile predate la clasă nu se pot obține rezultate notabile la olimpiada. Și atunci, dacă pregătirea de olimpiadă oricum nu se face la clasă, de ce să facem C++ la clasă?
Gândirea critică nu ține de folosirea unui anumit limbaj de programare. Gândirea critică nu se dezvoltă prin limbajul X sau Y. Așadar, o argumentație de tipul „limbajul X dezvoltă gândirea și limbajul Y nu” este eronată.
De ce Python și nu C++?
C++ are o complexitate ridicată. Gândit strict pentru eficiență, limbajul C++ nu are caracteristicile unui limbaj ușor de învățat și de înțeles. C++ nu este un limbaj didactic, are multe inconsistențe, lucruri subtile care nu-i ajută pe elevi. Are sintaxă neprietenoasă, iar erorile sunt raportate mult mai criptic față de alte limbaje – mai greu de înțeles și în consecință de rezolvat, mai ales de către un elev aflat la început.
Complexitatea tipurilor de acces la variabile este prea mare pentru cineva care ia acum contact cu programarea: in C++ exista acces direct, referințe, pointeri. Java și Python, de exemplu, au doar acces direct pentru primitive și referințe pentru obiecte, fără atâtea opțiuni care duc la confuzii.
Nici măcar cout << „Hello world” (cea mai simplă instrucțiune de afișare, primul program pe care il scrie un elev la inceput) nu poate fi explicată în totalitate fără OOP (Programarea Orientată pe Obiecte), deoarece << este un operator supraîncărcat care se studiază mai târziu. Și atunci, ce facem? Le dăm copiilor să învețe pe de rost lucruri pe care nu le înțeleg? E ca și cum la fizică le-am preda la început teoria relativității și fizica cuantică… Și cat ar înțelege copiii? Rezultatul: copiii nu ar înțelege principiile și in consecinta, i-am îndepărta de informatică. Este recomandabil ca învățarea să se facă în spirală, de la simplu la complex, și nu invers. C++ are o mulțime de complicații care îl fac greu abordabil, greu de înțeles și de lucrat, greu de învățat (mai ales dacă elevii nu au mai avut experiențe anterioare cu gândirea algoritmică și alte limbaje de programare).
S-a mai argumentat ca e nevoide C/C++ pentru a intelege fundamentele programarii si ale calculatoarelor. Nimic mai fals. C++ aduce doar un avantaj minimal fata de alte limbaje in intelegerea calculatoarelor, se vrea intelegerea fundamentelor? Atunci de ce sa nu se predea arhitectura calculatoarelor si limbajul de asamblare. Analizat asa, argumentul nu prea mai sta in picioare.
Elevii au nevoie de timp ca să acumuleze cunoștințe, modul de gândire algoritmică, iar un limbaj complex precum C++ nu face decât să le îngreuneze procesul de învățare. Apoi ne întrebăm de ce copiii nu mai vor informatică? C++ poate rămâne o opțiune limitată (câteva ore) pentru cei de la informatică intensiv… dar doar atât.
În concluzie, dacă ținem cont de aspectele menționate anterior, din punct de vedere didactic, Python este mai accesibil și mai ușor de înțeles și predat comparativ cu C++.
C++ vs Python în industrie
Revenind la obiectivul școlii: vrem să dezvoltăm gândirea critică, vrem să îi pregătim pe elevi pentru viață. Și atunci, poate ar fi nimerit să vedem care sunt tendințele în industrie în momentul actual. Indicele TIOBE Programming Community Index evaluează mișcările pieței în raport cu numărul de aplicații făcute într-un anumit limbaj. Am verificat C++ vs Python. Dacă acum 20 de ani C++ domina piața, acum raportul s-a inversat: C si C++ sunt folosite tot mai putin, iar Python a urcat in preferintele dezvoltatorilor de soft.
Și Statista menționează că limbajul Python este folosit în proporție de 57,9%, fiind unul dintre cele mai utilizate limbaje în momentul actual.
(https://www.statista.com/statistics/793628/worldwide-developer-survey-most-used-languages/)
Ca atare, dacă vrem să ne ancorăm în piață, în ceea ce se cere în industrie, răspunsul e clar: Python.
Ce limbaje de programare se învață în alte țări?
Când se elaborează o programă, e bine să mai aruncăm un ochi și în ograda vecinului și la argumentele care l-au determinat să aleagă o soluție și nu alta. Am folosit AI-ul pentru a sintetiza aceste informații și a vedea cum procedează alte țări din UE. Concluzia este: în estul Europei se folosește mai mult C++, din cauza caracterului competitiv puternic, în timp ce țările din Europa de Vest și țările nordice predau Python.
| Țara | Limbaje de programare comune | Observații |
|---|---|---|
| Germania | Python, Scratch, Java | Variază în funcție de land; Python este cel mai des folosit; Scratch pentru începători; unele landuri folosesc Java la examene. |
| Franța | Python, Scratch | Python este limbaj oficial pentru Bacalaureat (profilul științific). Puternică orientare națională către Python în liceu. |
| Regatul Unit (Anglia/Wales) | Python, JavaScript, Scratch, VB.NET | Python este principal la GCSE și ALevel; JavaScript pentru web; unele școli vocaționale folosesc C#. |
| Scoția | Python, Scratch | Python este limbajul principal la National 5 și Higher Computing Science. |
| Spania | Python, Java, limbaje vizuale | Curriculum diferit între regiuni; Python predominant; unele regiuni folosesc Java/JavaScript; Scratch în clasele mici. |
| Italia | C, C++, Java, Python | Școlile tehnice folosesc C/C++ sau Java; liceele generale introduc Python. |
| Țările de Jos (Olanda) | Python, JavaScript, Scratch | Python foarte comun; JavaScript pentru proiecte web. |
| Belgia | Python, JavaScript, Scratch | Alegerea limbajelor este la nivel de școală; Python devine preferat. |
| Suedia | Python, Java, JavaScript | Python dominant; Java pentru OOP; JavaScript pentru web. |
| Finlanda | Python, JavaScript, Scratch | Curriculum flexibil; Python comun; limbaje bloc la început. |
| Danemarca | Python, JavaScript | Python în gimnaziu superior; JavaScript în școli web. |
| Norvegia | Python, Java | Curriculumul recomandă Python; unele școli folosesc și Java. |
| Polonia | C++, Python | C++ tradițional pentru olimpiade; Python în creștere. |
| Cehia | Python, C#, Java, C++ | Școlile tehnice folosesc C#/Java; liceele generale adoptă Python. |
| Ungaria | Python, C++ | Tendință spre Python; C++ în școlile de competiții. |
| Austria | Python, Java, Scratch | Depinde de tipul de școală; Python introdus începătorilor; Java în școli tehnice. |
În concluzie
Alegerea C++ in tarile din Europa de Est este legată de competițiile de informatică. Se pare că tendința în țările dezvoltate este de a de invăța Python, nu C++. Și atunci: rămânem tributari unei programe învechite sau ne aliniem țărilor vestice și nordice, renumite pentru sistemul lor de învățământ?
De unde apare rezistența?
Dacă argumentele sunt pentru introducerea limbajului Python în învățământul liceal (clasa a IX-a și a 1X-a), atunci de ce apare această rezistență? Eu văd 3 motive mari:
- Rezistența la schimbare. Oamenii preferă cunoscutul, preferă să aibă aceleași obișnuințe.
- O schimbare ar implica mai mult efort din partea profesorilor. Majoritatea profesorilor de informatică nu știu Python, așadar ar trebui să îl învețe, să facă alte planuri de lecții… o muncă pe care, dacă pot să nu o facă, de ce să o facă? În general, primii 2–3 ani în învățământ sunt grei – până când profesorul cunoaște bine materia, își face planuri de lecții, exerciții, iar o schimbare implică reluarea acestui proces. Alte exerciții, învățat… și cine are chef de și mai multă muncă, când oricum salariile în învățământ nu sunt mari?
- Interesul personal. Interesul personal al unor asociații care sunt legate strict de olimpiade, care consideră că schimbarea programei le poate afecta obiectul muncii. Alți profesori vocali sunt autori de manuale sau de culegeri, iar modificarea programei i-ar impacta direct: nu se mai cumpără manualele, nu mai au bani din drepturi de autor. În aceste cazuri, poate ar trebui analizată cu multă grijă validitatea argumentelor care vin din partea acestor persoane sau asociații. Căci dacă au și un interes de natura personala, acest fapt pune sub semnul întrebării poziția pe care și-au asumat-o.
_________________
Despre autoare: Manuela Petrescu este cadru universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu specializare în domeniul informaticii la Facultatea de Matematică și Informatică. Are o experiență de peste 20 de ani în mediul corporativ, unde a lucrat ca programator, iar în prezent activează ca project manager în dezvoltarea de software financiar. Articolul reprezintă exclusiv opinia autoarei și nu reflectă poziția instituțiilor în care aceasta își desfășoară activitatea.
Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.
Redacția
Mircea Bertea
Costin Ionescu
32 comments
Doamna profesoară își prezintă poziția de pe care ne vorbește: „cadru universitar” și „manager dezvoltare software”.
Lucruri care sună bine, dar care nu spun nimic despre vreo experiență în lucrul cu elevii din preuniversitar și despre nevoile și capacitățile cognitive ale lor.
(Dacă v-ați întrebat de ce fac afirmația „își prezintă”, veți găsi răspunsul mai jos în acest post!)
De pe această poziție vine și lansează idei pe care, așa cum permite siteul, să le comentăm.
1. „Majoritatea profesorilor de informatică nu știu Python, așadar ar trebui să îl învețe, să facă alte planuri de lecții… o muncă pe care, DACĂ POT SĂ NU O FACĂ, DE CE SĂ O FACĂ?”
Doamna profesoară aceasta este modul de gândire al dumneavoastră și îl transferați artificial către alții. Profesorii de informatică, în special cei mai experimentați, au învățat de-a lungul carierei multe, multe lucruri, au tinut pasul cu noul, iată că predau și acum și o vor face și cu pyton daca va fi nevoie, mai ales că ne explicați că este mai ușor. Dar nu despre asta este problema. Dumneavoastră doar îi jigniți pe colegii noștri, și corect ar fi fost să asumați că exprimați modul propriu de gândire.
2. Dumneavoastră prezentați în mod manipulator un tabel în care evidențiați țările în care se face în special Python, adăugând așa puțin și pe unele în care se face C/C++ (nah, ca să nu dea rău …). Chiar dacă afirmați că sunt și altele în care se face doar C/C++ în special, modul în care evidențiați tabelul este total subiectiv.
3. La etapa națională a olimpiadelor se califică 10/1000 elevi, sau ceva de genul, am înțeles ideea. Doamna profesoară, nu vă uitați doar la ei, cei de la națională, îi ignorați pe ceilalți, dar, din tonul general al mesajului nu mai miră. Alții, mulți, ajung până la la etapa județeană, alții doar la locală și așa mai departe (de fapt ar trebui dezvoltate lucrurile pentru a creste acest număr, nu să tăiem în mod arbitrar). Așa cum există preocupare pentru remedial, există în România și preocupare pentru performanță și toți acești elevi sunt beneficiari. Despre asta este vorba, doamna profesoară.
4. Mai grav decât orice este că acuzați oameni la întâmplare de „interese personale”.
Paragraful care poartă chiar acest nume, scris de dumneavoastră mai sus, începe așa:
„Interesul personal al unor asociații care sunt legate strict de olimpiade, care consideră că schimbarea programei le poate afecta obiectul muncii.”
În primul rând, așa cum spuneam mai sus, dumneavoastră „scoateți porumbelul”, exprimați propriul dumneavoastră mod de gândire. Fascinant!
Nu credeți că este în primul rând nedrept și oricum, cam sensibil? Cunoașteți câtă supraîncărcare și voluntariat se fac de către foarte mulți din preuniversitar și câți oameni (profesori, studenți) se lasă pradă pasiunii pentru a-i învăța și pe alții, fie și pentru atingerea performanței, pe care o denigrați?
5. La final, o observație: Vedem că doamna profesoară își publică singură articolul pe edupedu (și e la primul astfel de post). Este asta o politică a site-ului ? Poate oare oricine să ceară în acest fel drept la replică (și îi este și permis) ? Scuze dacă este ceva tehnic simplu, dar îmi scapă …
Problema in învățământul românesc este că suntem mândrii de cei 5% foarte buni iar de restul de 95% nu ne pasă. Eu as propune sa se facă testări lunare la fiecare materie și să avem o viziune asupra cat reușesc copii sa asimileze din materiile predate. Sunt sigur că sub 5% dintre elevi stăpânesc limbajul c++ , învățământul ar trebui să formeze generații nu doar vârfuri. Din ce văd mai sus mă sperii, oameni care incep un conflict -că asta este când găsești argumente pe lângă subiect – doar pentru a susține propria părere. Și mai am o opinie, probabil sub 5% din profesorii de informatica chiar știu c++ – iar asta e mult mai ușor de argumentat decât despre elevi , dacă chiar ar ști bine c++ nu ar lucra în învățământ pentru că ar fi plătiți cel puțin dublu la privat – dacă nu mă credeți înseamnă că se predă economie degeaba. Dar na, nici nu știe ce predă, nici copii nu știu, nici evaluări naționale nu se fac – câinii latră caravana trece. Atâta timp cât predarea – și receptarea acesteia de către elevi – nu e evaluată la nivel național sau in alt mod (gent testare PISA de exemplu) ce se predă și ce se retine nu poate fi cuantificat.
„Sunt sigur că sub 5% dintre elevi stăpânesc limbajul C++.”
– Complet eronat, deoarece informatica se studiază doar în cele 7–8 clase de matematică-informatică pe an școlar dintr-un județ (atât intensiv, cât și neintensiv). Majoritatea elevilor sunt pasionați de programare. Procentul este de peste 80%, nu 5%.
– „Învățământul ar trebui să formeze generații, nu doar vârfuri.” – Nu este vorba doar despre vârfuri aici; nu toți sunt olimpici, și nici nu pot fi toți olimpici. Nu vă imaginați cât de greu este să obții un rezultat bun la o olimpiadă județeană. Totuși, 70–80% dintre elevi urmează o facultate și o carieră în domeniu. Restul își descoperă, pe parcursul liceului, alte înclinații, ceea ce este perfect normal.
– „Probabil sub 5% dintre profesorii de informatică chiar știu C++…”
Da, spre surprinderea tuturor, au existat și încă mai există un număr foarte limitat de profesori de informatică (10–15 într-un județ) care au continuat să predea programare (nu TIC) în liceele cu profil matematică-informatică, formând zeci de generații de IT-iști care, poate chiar și din timpul facultății, au avut salarii mai mari decât profesorii lor din liceu.
De ce au făcut asta? Nu știu, mă întreb și eu deseori. Poate din spirit de sacrificiu, poate pentru că, într-un fel sau altul, și-au iubit foarte mult meseria. Satisfacțiile sunt fantastice atunci când iubești meseria aceasta, iubești copiii și știi că faci parte din viața lor, din devenirea lor.
Este total eronat să gândești că astfel de oameni nu și-ar fi găsit loc în privat. Mulți dintre ei au lucrat și în privat.
P.S.: „Mândri” se scrie cu un singur „i”.
cout << „Hello world” :))
Mie toată treabă asta mi se pare doar o încercare prin care o gașcă profită de momentul actual să-i elimine pe cei de la SEPI și să se impună, sa fie ei la butoane. Restul e fumigenă.
iar din asta vor avea de suferit profesorii…da, profesorii aia care au muncit zeci de ani serios și au pus bazele unui întreg sector al economiei.
Și elevii. Foarte mult vor pierde și elevii.
in special prin faptul că în spatele acestei schimbări se ascunde de fapt eliminarea studiului pe grupe și transformarea informaticii Intr-o tehnologie oarecare.
PS: Este grozav sa se studieze Python, ca limbaj secundar, undeva la sfârșitul clasei a 10 , in clasa 11. cu asta sunt de acord, se pot face lucruri faine cu el dar după ce elevii au o bază solida de gândire algoritmică.
In clipa in care cineva vorbeste de C/C++, e clar ca nu stie despre ce vorbeste. C si C++ sunt doua limbaje total diferite. Analiza facuta de doamna Petrescu este foarte subiectiva, deoarece sterge din datele TIOBE limbajul JavaScript/TypeScript. Daca vrei sa atragi copiii catre programare, ai mai multe sanse cu JavaScript si, pentru a preda totusi concepte de OOP, folosesti TypeScript. Apoi, nu are importanta ce se foloseste acum. Pana cand elevi de azi vor intra in campul muncii, putem asista la cresterea popularitatii altor limbaje si la disparitia altora (unde e PHP astazi?). Un programator trebuie sa dezvolte capacitatea de a invata limbaje sau framework-uri noi in timp scurt, ceea ce este posibil cand are o fundatie solida.
In Romania nu s-a predat niciodata C++ corect. Chiar si manualele dupa care am invatat eu (1999 – 2003) foloseau implementarea de C++ din Turbo C++ care era deja invechita si nealiniata cu standardul.
Folosirea Python ca si prim limbaj are o serie de probleme: folosirea identarilor pentru delimitarea blocurilor, membrii claselor sunt publici, lipsa supraincarcarii etc. Asadar, nu este un limbaj potrivit pentru invatare.
Predarea ar trebui sa foloseasca C in faza initiala (algoritmi, structuri de date, concepte de baza cum ar fi tipuri de date, pointeri etc.), iar apoi sa treaca la C++ pentru a preda programare orientata pe obiecte. Conteaza mai mult ce si cum predai decat cu ce predai (in afara de calculatore, desigur; trebuie sa folosesti calculatore cand predai).
Privesc cu îngrijorare modul în care, în ultimele zile, discuțiile despre schimbările din noua programă de informatica au ajuns să pună sub semnul întrebării inteligența și eforturile copiilor noștri. Este firesc să fim deschiși la tendințe noi, însă orice transformare profundă trebuie analizată atent, pentru a înțelege consecințele pe termen lung.
Conținutul acestui articol ridică o serie de probleme, însă tonul și argumentele sale lasă impresia unei poziționări adversative față de cei care lucrează concret cu elevii fara/de performanța. În loc să clarifice direcțiile de modernizare, textul transmite, din păcate, o imagine de înverșunare, fără a aborda constructiv elementele tehnice și pedagogice.
România se află, totuși, în topul mondial al performanțelor în IT. Existența unor structuri precum lotul național de informatică și a organizațiilor care sprijină pregătirea elevilor contribuie direct la aceste rezultate. Dacă alte domenii au fost afectate prin desființarea echipelor de elită, este firesc să ne întrebăm: de ce s-ar dori repetarea aceleiași erori într-un domeniu în care suntem recunoscuți internațional?
În acest context, SEPI — organizație non-profit, 100% voluntară, formată din profesori de înalt nivel — devine ținta unor critici greu de înțeles. Este regretabil că se creează impresia că activitatea acestor profesioniști ar fi dăunătoare, în condițiile în care ei lucrează exclusiv în beneficiul elevilor.
Articolul aduce și critici referitoare la „rudimentaritatea” sau „greutatea” limbajului C++. Totuși, exemplul dat în text conține **o eroare de sintaxă în chiar singura instrucțiune C++ prezentată**. Un detaliu aparent minor, dar care ridică întrebări legitime: putem vorbi despre evaluări obiective ale unui limbaj, în condițiile în care autorul nu oferă exemple corecte?
Tot în spiritul transparenței, consider că este justificată și o clarificare legată de un posibil conflict de interese: dacă autoarea este co-autor al unui manual de Python și în același timp implicată în elaborarea noilor programe școlare, este firesc să întrebăm dacă este etic să exprime public astfel de poziții în timpul procesului de lucru. Credibilitatea unei reforme depinde și de neutralitatea celor care o elaborează.
În final, ar fi de dorit ca dezbaterea să se concentreze strict pe aspectele tehnice ale celor două limbaje de programare, fără generalizări și fără atacuri la adresa copiilor sau profesorilor implicați. Ei sunt cei care muncesc — adesea benevol — pentru rezultate care ar trebui protejate, nu descurajate.
Corect!
Ce ar fi să dați dumneavoastră un examen de titularizare și să predați la un liceu undeva informatica, să vedeți cum este la fata locului.
Așa dacă aterizați după 20 de ani de privat la UBB,…. nu prea are legătură ..nu credeți?
Hai sa nu ne mai dăm toți cu părerea de sus , din afară, mergeți întâi, luați o nota la un examen de titularizare , macar 7 și mai vorbim după.
Predați macar 3 ani, dați în definitivat și mai vb după.
Altfel pentru mine nu are nicio valoare părerea dumneavoastră.
Autoare articolului cred ca nu știe C++.
Văd o singură instrucțiune în acest limbaj care chiar conține o eroare de sintaxă!
Bună ziua!
Eu am început cu interpretor de Basic, apoi Beta Basic, apoi Pascal, C, Turbo Basic, GW Basic, QBasic, Turbo Pascal, Turbo C, Visual Basic, Delphi, JavaScript, Java, C++, C#, Python, etc
Oare le-am făcut degeaba? Oare sunt învechit? Oare m-a afectat întâlnirea cu fosilele? Oare mai contează istoria informaticii? Oare? Oare?
Oare mai contează bătrânii? Oare contează numai tinerii? Oare contează numai moda? Oare contează să lucrăm în echipă? Oare contează să ținem seama de toate părerile?
Numai bine?
Un om care gândește!
Sunt mândru ca mai exista asemenea oameni!
Respect!
Interpretor de Basic se studia la facultatea de matematica ?Nu stiu de ce majoritatea celor care au iesit public sunt profesori de matematica reprofilati pe informatica(„fosile” vad ca il foloseste si dn profesor) si care au „educat” in fostul spirit heirupist(comunist) pe elevii valorosi din liceu!Daca stiti si Pyton de ce nu il predati si va opuneti predarii acestuia?
Profesorii universitari pe care ii contestati stiu mai multa carte decat dv!
Haskell !!!! ala e programare functionala, o chestie orientata spre matematica, e si complicat de instalat pe PC, e vechi, aproape nimeni nu-l foloseste, daramite sa fi auzit de el, iti trebuie 15 ani sa-l inveti.
Foarte frumos prezentate motivelE pentru predare Python!Dn profesor universitar stie depsre ce vorbeste!Elefantii din invatamant nu vor sa se schimbe sistemul,mai ales cei din SEPI!
*Corect?!*
Daca analizati CD al sepi + lista membrilor sepi veti constata ca majoritari sunt studenti, fosti olimpici internationali, absolventi de facultati cu prestigiu.
https://www.sepi.ro/consiliuldirector
In alta ordine de idei, doamna Manuela Petrescu, folositi in argumentatia dv chatgpt (vezi tabelele si argumentele).
Este o vorba printre noi, IT-isti:
”nu chatgpt greseste ci promter-ul”
O mare minciuna!Studentii sau fosti olimpici sunt implicati doar la crearea de subiecte,in rest sunt un grup de profesori depasiti de nivelul actualelor cerinte si care nu vor acum sa piarda privilegiile si sa invete mai mult!Nu lasa nici macar profesorii tineri sa intre in aceasta gasca numita SEPI!
facultatile de informatica dau examen scris in C++ și verifica gandirea algoritmica a viitorilor studenti. nu toti sunt olimpici dar TOTI IT isti din CLOOJ Iasi și București au invatat informatica plecand de la C.
ca sa existe un vârf pe IT e necesara o masa critica . varfurile nu apar din spuma mării.
imi pare RAU stimata doamna dar nu le aveti cu educatia. python e un interpretor plin de librarii facute in C.
ce competente dezvolta cel care apelează librarii și instrucțiuni precompilate?
exact competentele pe care le obții atunci cand ceri chatghp ul sa ti faca tema de casa. adica zero.
Finlanda , Norvegia și Olanda nu au medalii la IOI. Nordicii nu sunt tari pe IT. Ei sunt tari pe resurse , petrol și păduri (-le altora) din asta traiesc.
la IOI e China Vietnam Taiwan Sud Coreea Romania și alti amărati care inroșesc codeforces ul ( în C ++). Olanda și restul Europei e pe ..iarbă verde.
p.s. cum se va face selectia la fac de info? online cu dosar !?!
poate e bine sa va ocupați de bisnis:
„ informatician la MonTran, o companie cu sediul central în Statele Unite.„
sau de politica : „ noua sefă Usr plus Cluj „?!
Foarte pertinente argumentele si personal, ca inginer software care in 20 de ani de experienta a lucrat cu cel putin 10 limbaje de programare, recomand oricui e la inceput cu informatica sa foloseasca Python.
Nu cred ca se va ajunge la un conses daca sunt toti invitati sa-si dea cu parerea. Dar de ce nu poate ministerul sa impuna ca incepand cu 2030, sa zicem, la bacalaureat sa fie folosit Python? Ar fi timp pentru toata lumea sa se adapteze. Daca esti profesor de informatica, banuiesc ca intr-un an esti capabil sa schimbi materia din C sau C++ in Python.
SEPI nu recomandă trecerea directă și sunt de acord cu ei.
Oare câți ani de experiență ca programatori crezi ca au cei de la SEPI?
Pun pariu ca peste 25 de experiență la nivel C2.
Și iarăși, pun pariu ca in peste 25 ani au trecut prin tot atâtea limbaje de programare și nu frunzărite doar!
Cine crede ca se poate compara cu profesorii ce pregătesc olimpici internaționali aceluia i-au murit lăudătorii…
Doar profesorii sunt cei indreptatiti să dea sfaturi. Restul sunt păreri personale care nu au nicio legătură cu realitatea din teren.
Nu cred o iotă în argumentele date în acest articol.
Și apropos, autorul articolului are dreptul să-și expună în public opiniile daca apare în grupului de lucru al acestor programe?
Întreb doar!
python, lasati in urma fosila aia de c sau c++, cu main, void, operatori ciudati, buffer overflow, definire variabile manual, suntem in alt secol.
main – Python nu are „main”, dar la orice chestie mai complexa decat un script simplu va trebui sa definesti un punct de intrare pentru program. Standardul Python sugereaza folosirea main.
void – Python nu are „void”, are „None”. Acelasi lucru.
operatori ciudati – Nu stiu ce intelegi prin operatori ciudati, dar are si Python chestii ca si „*”, „**”, „:=”, „//” etc.
buffer overflow – Buffer overflow nu e o caracteristica a limbajului ci o caracteristica a datului cu bata in balta. Da, e aproape imposibil sa ai un buffer overflow in Python. In consecinta, nu esti constient ca asa ceva exista, ceea ce afecteaza procesul de invatare. De altfel, daca utilizezi C++ tipurile de date potrivite din STL, nu vei avea buffer overflow.
definire variabile manual – le definesti si in Python. Diferenta ar fi ca in Python nu ai tipuri, ceea ce nu e neaparat bine. Sau daca te referi la practica veche de a defini variabilele la inceputul functiei, aia e o problema de predare. Dupa cum e si folosirea de variabile cand in majoritatea cazurilor trebuie folosita o constanta.
Si Python e din alt secol.
nu tuturor ne place python… dar imi place sinteza cu comparatia pe tari
Tin minte ca la copilul meu s-a incercat ceva python la clasa pe la sfarsitul liceului… dar nu a prins… si desigur neavand manuale nu stiu daca era in programa
Bun, sa se schimbe, primesc.
Dar laboratorul rămâne pe grupe sau facem cu toata clasa?
Poti sa faci programare in Python cu 30-32 de elevi ?
Ce ziceți de subtilitatea asta?
opa Penelopa !! E rost de oleaca de ” iconomie” sa inteleg?
cam cate procente din pib se castiga cu restrângerea asta a semigrupelor ..?
Că din tot IT ul romanesc , se produceau 7 procente …
Cred ca nici nu mai este vorba de cat de mare este suma de bani redusa, este mai mult o pasiune bolnava de a schimba paradigme cu orice pret.
Nu doar ca facem cu toata clasa dar facem in clasa, pe tabla (fie ea si interactiva)… de la 3 ore de lab si 1 ora de teorie la a IX-a am ajuns la 2 de lab si 2 de teorie. Distractiv sa faci oop sau interfete grafice cu Tkinter pe tabla… have fun…
Este adevărat că aveți ”bun de tipar” un manual de Python pentru liceu la care colaborați?
Programa este în dezbatere publică, cu manuale pregătite…
exact… urmarim cu atentie cand apare manualul/manualele si cine sunt autorii
In scolile romanesti este putin probabil ca profesorii sa stapaneasca standardele actuale ale C++ iar python este mai mult un limbaj didactic ce este invatat direct de elevi. Pentru inteligenta artificiala avem HASKELL – mult mai dificil si aproape inexistent in Ro.
Copiii trebuie sa se obisnuiasca cu paradigmele de programare – limbajele evolueaza – C++ de acum 30 de ani este doar un mic fragment din actualul C++.
Decizia cu Python este foarte buna.In viitor se va renunta la C++ si va fi adoptat Rust.
Nu se va renunta niciodata la Rust in favoarea C++. Apoi, Rust e mai greu de invatat decat C++.