Profesorul Radu Gologan a declarat, la TVR Info, că un cadru didactic de matematică, în ziua de azi, „nu are timp să pregătească suficient, să discute problemele învățământului matematic, să își facă probleme pentru copii, teste care să se potrivească, pentru că trebuie toată ziua să facă hârtii”. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, a adus în atenție că „profesorii foarte buni sunt tot mai puțini” și „până și la liceele mari e o problemă să găsească profesori buni”.
„Dacă întâmplător este un profesor bun și trebuie să ia sau dorește să-și ia salariul de merit, face un dosar pe care trebuie să ducă cu căruciorul și muncește la el, în loc să-și vadă de orele din clasă”, a spus Radu Gologan.
Cu referire la rezultatele de la testarea PISA, Marius Andruh a precizat că trebuie „ceva făcut” și trebuie identificate cauzele. Edupedu.ro a scris că România se clasează pe penultimul loc în rândul țărilor UE participante la această evaluare, înaintea Bulgariei, care a înregistrat regrese semnificative, iar la nivel general apare pe locul 45 din totalul de 81 de țări și teritorii, cu un punctaj mediu semnificativ mai mic decât media OCDE.
Marius Andruh: S-a discutat ieri despre dezastrul din învățământul românesc. Suntem optimiști, iubim învățământul, dar pe de altă parte, trebuie să îl privim și cu exigență, iubindu-l în continuare, dar trebuie ceva făcut.
Moderatoare: Vă dau eu cifrele exacte de la testele PISA de anul acesta: 49% dintre elevii români nu ating un nivel de bază la matematică, 42% nu au competențe minime la lectură și 44% nu au competențe de bază la științe.
Marius Andruh: Asta este foarte grav și, după aceea, trebuie văzute cauzele pentru așa ceva: familia, școala, profesorii. Trebuie să ajungem și la profesori. Avem profesori foarte buni, dar profesorii foarte buni sunt tot mai puțini, tot mai puțini. Am aflat că, până și la liceele mari, e o problemă să găsească profesori buni. Și asta o știu de la Facultatea de Chimie, pe care pe care am slujit-o și și încă o slujesc, și analizez ce se întâmplă cu absolvenții noștri, cei de la chimie, în primul rând.
Moderatoare: Apropo de chestiunea asta, îi urmăriți, reușiți să-i urmăriți pe cei de la chimie, pe cei de la matematică?
Marius Andruh: Îi urmărim. Conducerea Facultății de Chimie de la Universitatea din București – probabil și la celelalte universități din țară – se interesează ce se întâmplă cu absolvenții lor. Noi avem absolvenți în chimie farmaceutică, își găsesc de lucru în industria farma, chimie medicală – își găsesc de lucru în tot ce înseamnă chimie implicată în laboratoare și, pe urmă, avem seria de chimie care, prin tradiție, asigura conservarea disciplinei pentru cercetarea românească și trei studenți, dacă avem, trebuie să-i ținem, pentru că cercetarea științifică în chimie trebuie să dăinuie în această țară și tot de acolo ne recrutăm profesori. Păi acolo sunt vreo 30 de studenți și termină vreo 15. În seria mea eram 100 și am greșit eu când am spus într-un interviu recent că 80%, nu 80%, dar 60% din ei în fiecare an, plus cei cu dublă specializare se duceau în învățământ. Din cei 10-15 care termină acum, maximum unu sau doi aleg să meargă în învățământ și ajungem la ceea ce atrăgeam atenția de repetate rânduri că, în curând, o să nu mai avem profesori de chimie.
Moderatoare: Se va întâmpla la fel și la matematică?
Radu Gologan: Se duc în informatică, se duc în bănci, se duc în locuri în care câștigă mai bine, se duc în străinătate.
Marius Andruh: Și ăsta este un motiv pentru care învățământul nu merge bine.
Moderatoare: Bun, da, la catedră nu rămân doar din cauza acestui aspect financiar. Salariul este unul foarte mic.
Radu Gologan: Nu neapărat. Este și problema lipsei de respect pe care societatea o arată dascălului. Și copiii o văd, absolvenții aceștia tineri o văd, vedeți și la mass-media: de câte ori se întâmplă ceva într-un loc în care un profesor, în fine, a greșit, dar trebuie dat afară. Dar se generalizează toate lucrurile astea și se creează impresia că toți profesorii sunt șpăgari, că notele se iau numai prin copiere. Nu e adevărat. Eu zic că 99% din profesorii din școli doresc să-și facă treaba.
Moderatoare: Cine le pune bețe în roate?
Radu Gologan: E și birocrația. Deci, un profesor în ziua de astăzi – de matematică, că nu știu la celelalte cum e – nu are timp să pregătească suficient, să discute problemele, să discute problemele învățământului matematic, să își facă probleme pentru copii, teste care să se potrivească, pentru că trebuie toată ziua să facă hârtii, un dosar. Dacă întâmplător este un profesor bun și trebuie să ia sau dorește să-și ia salariul de merit, face un dosar pe care trebuie să ducă cu căruciorul și muncește la el, în loc să-și vadă de orele din clasă. Face dosare.
Redacția
C.I.
33 comments
Buna ziua ! Va rog sa va ganditi daca la un profesor cu 10 ani de vechime la catedra se justifica sa existe in organigrama scolii un asistent de catedra didactica ( tot cadru didactic , stagiar si pana in cei 10 ani de vechime ) care sa rezolve parte birocratica si de pregatire a materialului didactic la clasa ( material didactic care va elimina in mare parte multimea de caiete si manuale auxiliare de toate formele si marimile care au dus la aparitia in ghiozdanul elevului a nu mai putin de 5-8 kg incluzand si pachetelul cu mancare si sticla cu apa ( max 0,7 kg ) …si va atentionez ca nici un ghiozdan nu are permisiunea sa depaseasca 4 kg ! sunt norme si normative in vigoare ce trebuiesc respectate ! Asistentul de catedra didactica este de profesie profesor pe specialitatea catedrei si poate asigura si sustine munca mai multor cadre didactice ‘senior ‘ si dupa 5-6 ani de post de asistent poate lua usor , usor si ore la catedra, evident cu examene promovate si regulil specifice domeniului pedagogic spre a deveni profesor ‘senior ‘ si uite asa alte generatii de incepatori preiau functia de asistent ! Ideal ar fi sa existe asistenti la fiecare profesor ! De asemenea se impune existenta in fiecare sala de curs a unui calculator central cu imprimanta care sa permita elevilor un test rapid de valorizare a cunostintelor proaspat dobandite prin tastarea pe terminalul propriu al bancii/ mesei de lucru- suntem in sec XXI si tehnica este deja avansata -! Unii veti intelege ce zic altii nu , dar cu timpul o sa intelegeti toti ! Dar sa revenim la reorganizarea invatamantului de stat care are o responsabilitate imensa pentru generatiile viitoare si nu in ultimul rand pentru viitorul tarii ! Resursa umana este una din bogatiile de luat in seama ale unei tari si noi avem potential bun, insa nevalorificat suficient ! Daca se reorganizeaza pe principii noi ( neaplicate la noi ) bazate pe experienta si expertiza data de exemplul altor state dezvoltate ale lumii , cu siguranta ca vom fi la un nivel superior in orice fel de clasament ! Nativ , copii romanilor sunt inteligenti: educatia din familie si cea ulterioara de la scoala, are mult loc de imbunatatire ! Ce ati zice sa studieze copii cateva domenii …precum limba si literatura romana, matematica si istoria tarii ( fara influenta nationalista ), sportul, o limba straina si cei de alte nationalitati in plus si limba materna , in mod absolut obligatoriu si exemplar iar celelalte domenii precum stiinta exacta , stiinta umanista, indeletniciri practice si arta sub toate formele ei … la alegere, in concordanta cu aptitudinea si inclinatiile native ale fiecarui copil ? Si spun asta pentru ca este scoala de stat si fiecare beneficiar trebuie sa ia fix ce are nevoie , cat are nevoi si cat ii permite intelectul! Nu-i asa ca ar fi minunat ! Daca nu vi se pare bine ce am zis , considerati ca ar fi oportuna trecere la scoala privata in totalitate ? …asta este solutia ultima, care corespunde cererii si ofertei atat de mult vehiculate si dezbatute in toate mediile …Cointeresarea copilului si a cadrului didactic sunt la cote maxime pentru ca este vorba de bani ! unii vor sa stie pentru ce platesc , iar altii vor sa fie platiti corect ! V-a scris aici o bunica , care are nepoti, careia ii pasa de tot ce se intampla cu ei , care a avut copii la scoala si in tara si inafara ei , care muncesc azi in tara aceasta si care va doreste tot binele din lume ! Acest bine va veni daca vom sti sa ne organizam corespunzator !
Eu una am spus mereu in cancelarie si raspicat, ba m am si revoltat si nu am vrut sa fac cererea de echivalare, din principiu! In naivitatea mea, am crezut ca vom fi mai multi rebeli care ne vom ridica impotriva sistemului. Cand colo, ce sa vezi….am fost singura care nu a depus cererea, de alerga prof insarcinat cu toate astea dupa mine! Toate aceste mizerii laterale, aferente meseriei de dascal trebuiau strigate atunci in strada….doar ca toti au retinut ca vrem bani ! Bani care se intorc in circuit, caci trebuie sa mi cumpar cele 90 de credite!
Cei care inca se mai straduiesc sa faca performanta la clasa nu sunt profesori ci ILEGALISTI care sfideaza sistemul
exact!Si abuzati continuu tocmai pentru ca fac fix ceea ce este necesar sa faca un profesor!
Încă ceva: ce faci cu un copil care e bolnav psihic și care ajunge în cl a8a pentru că profesorii nu au voie să îl evalueze că pe ceilalți? Trebuie să îl pui în gimnaziu să coloreze fișe, să lipească poze,…chiar dacă el nu poate spune nici măcar cum îl cheamă îl promovezi pentru că așa ți se cere.Colegii lui sunt frustrați, nu mai au de ce să învețe când văd cum e notat cel cu CES.
exemplul dv este rar întâlnit….1 la o mie….nu de aici suntem tara cu jumătate analfabeți
Locul copiilor cu CES este într-o școală specială, nu in școlile de masă. Păcat că au fost desființate! Din cauza lor pierd ceilalți copii. Nu poți face performanță cu asemenea copii cu toate progrmele adaptate sau cu ajutorul profesorilor de sprijin. In loc să te ocupi de copiii normali, trebuie să ai grijă de ei pentru că, de cele mai multe ori, au și tulburări de comportament.
Eu as vrea sa stiu cand s-au dat aceste teste PISA, ca la noi nu s-au dat! Si nici nu am auzit vreun coleg de la alta scoala sa le dea!
Normal că nu au rezultate bune la testele Pisa, programa este atât de stufoasă încât azi predai o noțiune iar mâine, în loc să consolidezi, trebuie să predai o noțiune nouă… Multă materie inutilă, de umplutură, pentru a arăta cât de buni sunt ei, cei de sus, aceiași care nu au mai predat de ani de zile, nu cunosc realitatea din școli. Normal, sau cel puțin așa văd eu lucrurile, ar trebui să fie adaptată astfel încât majoritatea copiilor să termine școala cu anumite cunoștințe de bază, bine consolidate. Apoi, după primele clase gimnaziale, a V-a și a VI-a să aibă parte de consiliere de orientare către ceea ce sunt capabili. Un copil care prin moștenire genetică nu e capabil să învețe ceea ce i se predă la clasă sau care nu este avantajat de mediul în care trăiește, poate sta și în cap că tot rezultate proaste va avea la școală. Iar la final de an școlar se trage linie: rezultate foarte proaste, școala este de vină, profesorii nu mai sunt dedicați,etc…Aceeași hrană pentru gura presei! Sunt părinte și vă spun că ai mei copii au zile în care ajung seara acasă la ora 19.30,cand termină orele, sunt obosiți, ce să le mai cer la ora aceea? A doua zi de dimineață au de pregătit teme și referate, de învaț.. Când să facă toate aceste lucruri și să mai fie și copii? Cei de clasa a VIII-a au parte de aceeași poveste, termină orele târziu iar dimineața nu știu la ce sa se pregătească mai întâi.
Să mulțumim celor care ne-au condus țara atâția ani că au distrus ce aveam mai bun: sistemul de învățământ și sistemul sanitar!
Inteleg ideea din titlu si sunt de acord cu ea.
Dar… daca scriam o fraza de genul asta in vre-una dintre lucrarile pe care le-am dat la romana, in timpul gimnaziului, radeau colegii de mine!
M-ar fi scos profesoara la tabla si ar fi inceput sa faca misto de mine:
‘Cu ce sa se potriveasca copiile alea?’
‘Cum adica “sa-si faca teste”? Pentru cine face testele alea? Pentru el sau pentru copiii pe care are datoria sa-i invete sa se exprime?’ Chiar daca profesorul respectiv preda matematica, care este si ea ‘doar’ un limbaj…
Poate ca am avut eu noroc…
Poate reciti: “probleme pentru copii”. Sigur, daca era ‘probleme pentru copiii de gimnaziu’ era gresit. Asa… Deasemenea “sa-si faca teste” se refera, colocvial, la teste realizate pentru propria activitate si nu preluate din culegeri sau alte surse. In plus, textul este scris de un redactor si preluat dintr-o emisiune tv. Adica limbajul a fost la origine oral. Ne place insa sa circotim mult…
Asta era si ideea. Textul a fost scris de un redactor!
Textul a fost scris de un redactor… adica de cineva a carui meserie este sa scrie texte… pe un site ‘despre educatie’…
“Adica limbajul a fost la origine oral”. Nici macar “oral”, “sa-si faca teste” nu prea are sens. Poate doar daca vrea sa se testeze pe sine!
Iar daca un profesor discuta la modul “colocvial” atunci cand ‘vorbeste pe sticla’ despre educatie…
Pana la urma, carcoteala mea e mai degraba despre nivelul ‘discutiei’. Despre nivelul interactiunii dintre noi. Despre cat de putin mai cerem unul de la celalalt.
Mergem prea mult pe scurtatura si nici macar nu ajungem mai repede.
Aveti dreptate!
Nu mai sunt pfesori buni.
Mulțumim ptr jignire.
Ne jignesc elevii destul.
Daca angajați necalificați normal că nu sunt buni cu care veți și rămâne de fapt ptr că și noi ăștia care nu suntem buni vom pleca.
Și la ce conținuturi și plaja orară avem, cred că nimeni nu mai e bun.
Au primit ordin sa primească de lucru profesorii sa nu aibă timp de greva. Burse, parinti plecați în străinătate……
Profesori buni avem.Programa si continuturile nu sunt adaptate.
Nu am vazut in testele Pisa exercitii cu radicali care sa se intinda pe 3 randuri.
Si ar fi cazul sa facem ceva cu “materiile importante” lb.romana si matematica.
Ganditi- va la o evaluare cu itemi clari din mai multe materii,la care elevii sa obtina rezultate bune din ce se preda in clasa nu cu meditatii si in rest bataie de joc ca nu sunt materii importante.
Da trebuie facut ceva:schimbati ceva,simplificati si adaptati !!!
Redati profesorilor respectul cuvenit!
A propos de faptul că profesorul s-a transformat fără voia sa intr-un funcționar, să ne amintim de miile de dosare pentru diversele tipuri de burse pe care profesorii au trebuit să le proceseze și care conțineau o mulțime de documente, apoi centralizarea elevilor navetiști cu tabele cu ‘nspe mii de rubrici, apoi tabele cu părinții plecați în străinătate, tabele cu elevii cu CES, planificari individualizate pentru aceștia, etc, etc.
Să mai amintim și de calculele veniturilor pe luna, pe membru de familie pentru toți elevii din clase, în condițiile în care o viata ne-am pregătit pentru o cu totul altă specializare . ..a devenit frustrant, oricât de mult ți-ai iubi și respecta meseria …
Nu mai contează dacă ești pregătit pe materia pe care o predai, important este dacă faci activitățile extracurriculare tot mai multe și mai multe de Ziua ….., în săptămâna …, în luna …., etc.
profesorii foarte buni sunt multi doar că nimeni nu mai are timp sa i vadă și toți neica nimeni sa întrec sa i umilească…
👍👍👍
Între demersurile bolnave pe care trebuie să le facem, pe departe cel mai aberant este cel cu echivalarea creditelor. Bine, în sine treaba este o mizerie, iar prevederea cu cincinalele de la definitivat este monstruoasă.
În sistemul de învățământ lucrurile merg din rău în mai rău, și asta an de an. În acest moment cred că nu mai e nimic de făcut, mizeria s-a malignizat. Cei din afara sistemului se întreabă, uneori pe bună dreptate dar de cele mai multe ori nu, ce facem? De ce elevii nu învață? De ce educația românească e pur și simplu distrusă? Ce facem noi, profesorii?
În general, nu facem altceva decât completăm maculatură inutilă și deseori cretină, pentru că asta ni se cere. Nu avem timp dar mai ales energia, echilibrul, confortul psihic și detașarea necesară actului de educație.
Să vedem un singur exemplu azi. Să încercăm să răspundem părinților de buna credință la legitima intrebare: de ce nu mai există școală?
Ei bine, sistemul de educație este sabotat de la vârful său de către niște paraziți care ar trebui să meargă ori la pușcărie, pentru sabotarea viitorului acestei țări, ori la un spital de psihiatrie, pentru că numai o minte bolnavă rău poate genera un asemenea dezastru.
Toată porcăria incredibilă de mai jos este reglementată de mii de pagini de ordine de ministru, proceduri, regulamente de aplicare – într-un cuvânt o masă imensă de hârtie, TONE de maculatură comisă de câțiva impostori din ministerul analfabetizării, care nu au altceva de făcut, și asta probabil pe bani mulți.
Formarea profesională și creditele
În legea educației este prevăzută obligația cadrului didactic de a se perfecționa o dată la cinci ani. Evident, pe banii lui! Ultimul curs a costat cam cât salariul meu pe o lună, cu cifrele de atunci. Când impui prin lege o asemenea obligație dar nu asiguri gratuitatea acestei formări profesionale, începe deja să pută dacă nu a mafie, cel puțin a interese murdare.
Ce conțin acele cursuri?
NIMIC! Aceleași și aceleași noutăți prăfuite, an de an. Nu-i nimic, ești obligat să le faci, unele se desfășoară în alte localități, așadar cheluiești bani cu deplasări, cazări, hrană. În sfârșit, după ce crăpi de plictiseală asistând la aceleași platitudini, după ce te-ai uscat de bani, pleci acasă cu râvnita diplomă, pe care scrie clar: 90 credite transferabile.
Și ce dacă scrie!? Și ce dacă pe un act oficial s-a consemnat că ai câștigat acele credite? Poate sunt valabile nu cinci ani, ci … până săptămâna viitoare.
Valabilitatea creditelor
De ce? Pentru că o minte bolnavă din ministerul analfabetizării a decis ca aceste cincinale să fie socotite … de la data la care ai obținut gradul definitiv în învățământ!!! În activitatea de colectare a actelor, de centralizare, de calcul a acestor cincinale sunt implicați secretari, profesori, directori, inspectori, CCD, comisii, o întreagă armata lucrează la centralizarea acestei imbecilități monstruoase. Când să mai aibă timp de lecții, de elevi!?
Și ce dacă am decis ca timp de 10 ani să nu mă perfecționez, iar în acest an vreau să fac un curs? Foarte bine, dar poate să nu fie … recunoscut.
Interesant este acest aspect: creditele se alocă pentru fiecare cincinal, socotit de la data obținerii definitivatului. Să presupunem ca timp de 5 ani aleg să nu arunc cu banii pe fereastră, sau pur și simplu nu am răbdare pentru așa ceva. În următorul cincinal fac aceste cursuri, întrebarea este dacă și cât timp mai sunt valabile. Pare că deloc.
Recunoașterea creditelor
Aceasta este a doua activitate de un cretinism vecin cu spitalul de psihiatrie.
Așa cum am afirmat mai sus, pe diploma oficială este trecut numărul de credite câștigate. Nu e de ajuns, pentru că un functionar din același minister a decis ca ele să fie ECHIVALATE (CU CE!?) de instituția școlară, apoi de inspectoratul școlar . Există un CALENDAR pentru această atrocitate birocratică, voi reveni la el imediat. Inutilitatea acestei echivalări este evidentă, pentru că nu există argument sau procedură pentru care cineva ar putea REFUZA echivalarea în cauză. Dar o facem. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie mai întâi … SĂ CERI.
Cererea de echivalare
Depunem așadar la secretariatele unitătilor școlare o CERERE, prin care solicităm să ni se echivaleze (CU CE!?) creditele menționate clar pe un act oficial. Cererea se aprobă (nu există argument pentru a nu aproba o asemenea solicitare, așadar încă un act inutil) apoi ți se echivalează creditele? Nu! Trebuie să aștepți derularea unui … calendar.
Calendarul echivalării
Ce armată de psihopați a putut elabora un asemenea “act”? Câtă vreme au de pierdut acești impostori? Dar mai ales cât dezastru produc pe verticală acești inutili lobotomizați, probabil aranjamente politice, incapabili în a-și găsi o meserie adevarată.
Să nu uităm că acesta este un singur exemplu din lăturile cu care munca la clasă ne este sabotată de acești demenți și că asemenea maculatură reprezintă cea mai mare parte din ceea ce facem zilnic, cu complicitatea altor impostori: directorii de școli, dintre care cei mai mulți sunt numiți pe criterii politice și nu au absolut nici o treabă cu educația REALĂ, dar mai ales nu au curajul să spună NU. Tocmai pentru că cei mai mulți din ei sunt impostori!
Bravo!!
De unde v a venit ideea de spital de psihiatrie? Ati auzit de un caz, ca o persoana sa fie internata ?
Săptămână de săprămână apare un alt ordin de ministru, o altă procedură, zeci de pagini de prostii pe care trebuie să le citim, să le înțelegem și să le aplicăm pentru că, altfel, Doamne ferește să faci o greșeală și să nu respecți vreo literă a vreunui articol de pe acolo! Despre calitatea actului de predare, nimic. Despre materiale adaptate noilor programe, nimic. Cercuri pedagogice, întâlniri metodice în care să împărtășim bune practici și să căutăm soluții eficiente pentru bunăstarea elevilor noștri, nimic! Hârtii peste hârtii peste hârtii care să îți îngroape orice urmă de creativitate și să îți toace și ultima fărâmă de energie! Ajungem la catedră niște roboți plictisiți, dezumanizați, cu bateria aproape pe zero, predând din inerție niște lucruri a căror utilitate am eșuat să o înțelegem de prea mult timp, sufocați sub greutatea tonelor de maculatură inutilă.
De aia era cartea carte pe vremuri: consfatuire-planificare de mana-planuri de lectie-predare-evaluare si punct. Nu facea nimeni 7 mii de machete si raportari si citiri de ordinante si ordine etc
Da.
Ați atins miezul miezului problemei!
Procedura la care vă referiti e numită incorect ” echivalarea creditelor”. Ceea ce se echivalează – se înlocuiește cu credite profesionale transferabile- e durata unor cursuri/ conferințe/ workshopuri etc. la care am participat fără să obținem credite. Prin urmare, putem obține credite profesionale transferabile și din alte forme de perfecționare, nu numai din cursurile prevăzute cu credite.
Pe mine chestia asta cu echivalatul m a obosit, m a daramat…uit ce cacat de cincinal…fiind era tehnologiei am foarte multe cursuri online…maculatura degeaba ..timp pierdut…copaci taiati….
Felicitari!
SI NIMENI dintre profesori NU A REACȚIONAT la tot ce ați scris mai sus… nici Sindicatele!!! Ba dimpotrivă, s-au încolonat in marș voios fără comentarii și dă-i cu dosarelele… Deci așa e neamul acesta , fără reacții atunci când e nevoie. In lipsa reacțiilor de bun simț impostorii au câmp liber să se manifeste, să ocupe funcții si să emită imbecilitati fiindcă nimeni nu-i contracarează…
bravo..ati descris perfect sistemul putred in care se balacesc facatorii educatiei romanesti de 30 de ani încoace și în care ne trag și pe noi, profesorii , care dorim sa modelam și învățăm pe elevii noștri și ii punem pe ei în centrul actului predării și nu punem interesele unui director corupt sau unui sistem dement..
Din pacate asta este realitatea: munți de hârtie inutilă cu care ne este sabotată munca la catedră. Iresponsabili inutili din Ministerul Educației și directori de școli absolut iresponsabili ne asasinează cu maculatură, astfel încât ajungi să intri la oră epuizat, nervos, agitat de miile de sarcini inutile venite de pe azi pe mâine.
Asta pentru că cei mai mulți sunt numiți politic, nu au habar care ar trebui să fie misiunea lor în școală, pentru că sunt incompetenți, unii chiar impostori și își acoperă incompetența cu maldăre de maculatură.