RAPORT 68 de copii au murit din cauza poluării aerului în România, în 2021, iar din aceeași cauză copiii sub cinci ani au pierdut 6.258 de ani de viață sănătoasă – estimări UNICEF

Poluarea atmosferică a provocat 8,1 milioane de decese la nivel mondial în 2021, devenind al doilea factor principal asociat cu riscul de deces, inclusiv în rândul copiilor sub cinci ani, potrivit celui mai recent raport publicat de UNICEF și Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății (HEI).

Potrivit estimărilor din raport, în România, 68 de copii și-au pierdut viața din cauza poluării aerului în 2021, 63 dintre aceștia înainte de a împlini un an, scrie reprezentanța UNICEF din țara noastră într-un comunicat de presă. În total, în 2021, se estimează că, în România, copiii sub cinci ani au pierdut 6.258 de ani de viață sănătoasă din cauza poluării aerului, potrivit sursei citate.

Poluarea aerului a contribuit la peste 700.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani, dintre care 500.000 au fost cauzate de poluarea aerului din gospodării, mai scriu autorii.

Principalii poluanți, precum pulberile fine în suspensie (PM_2.5) și ozonul (O₃), sunt responsabili pentru majoritatea efectelor nocive asupra sănătății. Raportul subliniază necesitatea implementării de măsuri stricte pentru îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății publice, în special a copiilor, care sunt cei mai vulnerabili la efectele poluării.

Poluarea atmosferică nu doar că afectează sănătatea, dar contribuie și la schimbările climatice, agravând și mai mult problema. Este esențial ca guvernele și companiile să acționeze pentru a reduce emisiile și a proteja generațiile viitoare.

Descărcați raportul de aici:

Într-un infografic despre cum afectează poluarea sănătatea copiilor, autorii raportului nemționează faptul că oluarea aerului începe să facă ravagii încă din pântecele mamei și poate avea efecte care durează toată viața.

Sarcina:

• Femeile însărcinate inhalează mai mult aer pe minut.
• Poluanți precum cei din arderea incompletă a combustibililor și fumatul pasiv pot traversa placenta, afectând fătul.
• Pot apărea probleme de sănătate maternă, cum ar fi diabetul gestațional și hipertensiunea.

Copilăria:

• Copiii inhalează mai mult aer per kilogram/corp.
• Plămânii, creierul și alte organe sunt în dezvoltare, fiind mai vulnerabile la poluanți.
• Riscuri crescute de pneumonie, astm, alergii și dezvoltare cognitivă afectată.

Adolescența:

• Continuă riscurile de infecții respiratorii și astm.
• Dezvoltarea funcției pulmonare continuă până la adolescență târzie.

Concluzie:

Poluarea aerului reprezintă un pericol major pentru sănătatea copiilor și este esențială reducerea expunerii la poluanți pentru a proteja sănătatea și dezvoltarea acestora.