Uniunea Europeană se îndepărtează tot mai mult de obiectivele pe care și le-a stabilit în ceea ce privește competențele de bază ale elevilor – Matematică, Citire, Științe, obiective care au ca orizont anul 2030, arată o analiză a Comisiei Europene, bazată pe datele PISA 2025. În cazul tuturor acestor competențe, România figurează printre codași la nivel UE, iar UE are rezultate medii mult sub competitori internaționali din Asia sau America de Nord, după cum relevă documentul citat.
Documente ”EU PISA 2025” arată că:
- UE se îndepărtează de obiectivul de a reduce rezultatele slabe (sub pragul minim de alfabetizare) în cadrul PISA sub pragul de 15% stabilit pentru 2030 pentru fiecare dintre cele trei competențe – Matematică, Citire, Științe.
- În același timp, UE se îndepărtează de obiectivul său de a avea cel puțin 12% dintre elevi cu vârste de 15 ani în categoria celor cu performanțe ridicate la toate cele 3 domenii, tot până în 2030.
În condițiile în care PISA 2025 nu stabilește explicit relații de cauzalitate între diversele fenomene din societate sau tehnologie și rezultatele elevilor, analiza Comisiei propune o serie de cauze posibile pentru scăderea rezultatelor elevilor din toate țările UE, cu excepția Slovaciei, la PISA 2025 – vezi mai jos care sunt acestea.
De notat că România figurează printre ultimele țări din UE la cele mai multe dintre zonele PISA luate în calcul în analiza europeană, de la competențele elevilor la indicatori de echitate.
Principalele concluzii ale CE pe baza evaluării PISA 2025 în rândul elevilor de 15 ani
Procentul elevilor de 15 ani cu rezultate foarte slabe (adică cei care intră în zona de analfabetism funcțional) se îndepărtează de ținta stabilită de UE, ca acesta să coboare sub 15% în 2030. La PISA 2025, 33,9% dintre elevii europeni de 15 ani s-au încadrat în acest grup la Matematică, 31,3% – la Citire, 25,9% – la Științe. Aceste procente sunt mult mai mari decât cele raportate cu 10 ani înainte: +11,6 puncte procentuale la Matematică, +11,3% la Citire, +4,8% la Științe.
Documentul arată că doar Estonia atinge ținta UE la o singură competență, Științele. Nicio țară membră nu atinge obiectivul pentru 2030 la Citire sau Matematică.
România are a treia cea mai mare rată a elevilor cu rezultate slabe la Științe (după Cipru și Bulgaria), a patra cea mai mare rată la Citire (după Cipru, Bulgaria șI Malta) și a treia cea mai mare rată la Matematică (după Bulgaria șI Cipru), cu peste 45% dintre elevi la toate cele trei competențe.
- 52% dintre elevii români de 15 ani au performanțe sub nivelul de bază la Matematică
- 46% au performanțe sub nivelul de bază la Științe
- 48% au performanțe sub nivelul de bază la Citire
Citește detaliat analiza Edupedu.ro: România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, se apropie rapid de acest prag și la Citire
În acest context, noul raport al Comisiei compară rezultatele UE cu cele ale OCDE și ale altor puteri economice și arată că rata elevilor cu rezultate sub nivelul de bază, în medie la nivelul Uniunii, este mai mare decât a tuturor celorlalte, cu o singură excepție (SUA, în cazul competențelor la Matematică) – vezi graficul din deschiderea articolului.
În același timp, performanța de vârf la nivelul competențelor de bază în rândul elevilor de 15 ani este în scădere în UE, arată analiza Comisiei. La știință, rata medie a scăzut cu 0,7 puncte procentuale în ultimul deceniu. Rata a scăzut cu 3,8 puncte procentuale la Citire și cu 2,8 puncte procentuale la Matematică.
Potrivit analizei:
- La Științe, nicio țară nu atinge ținta UE de 12% elevi cu rezultate de vârf, doar Estonia (11,3%) și Finlanda (11%) se apropie. Între timp, România se află în coada clasamentului european la acest capitol: sub 2% dintre elevii români au o performanță foarte bună. Doar Grecia raportează un rezultat mai slab.
- La Citire, nicio țară nu se apropie măcar de ținta europeană de 12% elevi de 15 ani cu performanțe foarte bune. Estonia, Suedia și Irlanda sunt singurele țări cu peste 8%. România, în schimb, este pe ultimul loc, cu circa 1% din totalul elevilor
- La Matematică, doar Estonia (13,3%) și Olanda (12,8%) ating ținta europeană de 12% elevi cu rezultate de top. România este pe locul 5 din coadă (înaintea Greciei, Bulgariei, Ciprului și Spaniei) – doar 4% dintre elevii români de 15 ani dovedesc o performanță foarte bună la această disciplină.
Și la acest capitol al performanței de top, Comisia arată că UE are, în medie, rezultate mai slabe la PISA 2025 decât OCDE (de a cărei medie se apropie) și decât alte puteri economice participante la evaluarea internațională – liderul Singapore, Japonia, Coreea de Sud, SUA, Marea Britanie sau Canada.
„Reducerea inechităților e cheia”, afirmă raportul CE. România – în top la efectele inechității
Analiza Comisiei arată că nivelul competențelor elevilor este puternic influențat de contextul socio-economic al acestora. La nivel UE, diferența între rezultatele slabe raportate în rândul elevilor avantajați și cele ale elevilor dezavantajați a rămas stabilă, la circa 30 de puncte procentuale, între ultimele două valuri PISA – 2022 și 2025.
Iar documentul notează că este de circa patru ori mai probabil ca elevii din medii dezavantajate să aibă rezultate sub pragul de bază, la Științe, decât cei din medii dezavantajate. Și este de opt ori mai probabil ca cei din medii dezavantajate să aibă rezultate de top, decât cei din medii dezavantajate.
Dar, în cadrul UE, diferențele dintre țări sunt foarte mari la acest capitol. Dacă în Estonia diferența între elevi avantajați și cei dezavantajați, în ceea ce privește rata elevilor cu rezultate sub nivelul de bază la Științe, este de doar 12 puncte procentuale, în România este de 52%. În cazul elevilor dezavantajați, rata celor aflați în situație de analfabetism funcțional, la Științe, este de 69,8% în cazul României, de departe cea mai ridicată din cadrul Uniunii, arată analiza CE. (vezi graficul de mai sus)
Posibile influențe asupra rezultatelor în scădere din UE
Documentul ”EU PISA 2025” schițează și o listă de posibile cauze pentru evoluția elevilor europeni în cadrul cercetării internaționale. Documentul notează că declinul a început, la nivel OCDE, deceniul trecut și s-a accentuat la PISA 2022, în contextul pandemiei Covid-19.
Potrivit analizei citate, datele PISA nu stabilesc legături de cauzalitate. Cu toate acestea, „declinul rezultatelor UE în 2025 pare să fie asociat cu mai mulți factori pe care cercetările i-au asociat performanței” educaționale, fiind comun întâlniți în majoritatea țărilor participante la PISA.
Factorii identificați:
- Tehnologiile digitale care distrag atenția la școală, în condițiile în care 30,5% dintre elevii europeni spun că, la orele de Știință, folosirea instrumentelor digitale la ore le distrage atenția în mod frecvent. Raportul notează că dovezile existente asociază folosirea nestructurată a dispozitivelor digitale cu o performanță mai slabă la învățare.
- Declinul puternic înregistrat la Citire, în țările UE, la ultimele două valuri PISA sugerează o trecere tot mai puternică la citirea digitală, inclusiv prin obiceiuri precum parcurgerea rapidă a informațiilor și navigarea în social media, ceea ce afectează disponibilitatea elevilor de a aprofunda texte complexe.
- Folosirea instrumentelor AI fără o abordare critică, în contextul în care „cercetări recente arată că instrumentele AI generative pot întări rezultatele la învățare, dar folosirea lor extinsă cu scopul de a eluda efortul intelectual reprezintă un risc potențial pentru dezvoltarea cognitivă și gândirea critică”.
- Lipsa de implicare a părinților / familiei, implicare care este esențială pentru succesul la învățare. PISA 2025 arată că există o asociere puternică între sprijinul oferit de părinți și performanța elevilor. Iar datele din același studiu arată o scădere considerabilă a percepției elevilor europeni, între 2022 și 2025, că sunt sprijiniți de familiile lor. Această scădere s-a făcut simțită și în România, dar este considerabil mai mică decât în alte țări și procentul elevilor care se declară sprijiniți de membri ai familiei este considerabil mai mare decât media europeană.
- Deficitul de profesori, care poate amplifica deficitul de învățare în toate cele trei competențe de bază – Citire, Matematică și Științe. România se numără printre țările UE (alături de Danemarca, Cipru, Finlanda și Bulgaria) unde această problemă este raportată cel mai puțin de către directorii de școală.
Concluzia UE: „o amenințare directă” pentru competitivitate
Raportul citat afirmă, în concluzie, că „rezultatele PISA 2025 nu reprezintă un avertisment subtil. Ele sunt o amenințare directă pentru viitorul competitivității europene, pentru coeziunea noastră socială și pentru abilitatea europenilor de a-și păstra reziliența într-o lume în schimbare”.
Este îngrijorător, arată documentul, dacă UE abia își menține poziția față de competitorii săi globali, în loc să-și îmbunătățească performanța. Iar „implicațiile merg dincolo de competitivitate: competențele de bază slabe subminează participarea democratică și coeziunea socială, scăzând capacitatea individului de a gândi critic, de a evalua informații, de a avea contribuții relevante în societate”.
Analiza Comisiei Europene pe tema PISA 2025, integral:
Citește și:
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, după rezultatele PISA 2025: Prea mulți tineri europeni au dificultăți la competențe de bază. Prin viitorul Pachet pentru Educație vrem să venim cu sprijin concret
Pachetul European pentru Educație este pregătit de Comisia Europeană pentru noiembrie. „Cum facem profesia de profesor mai atractivă” – temă-cheie în consultări publice anunțate de vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu / Alte două teme: competențele de bază și educația digitală sub impactul IA
