Conducerea Universității de Medicină din Iași reacționează după ce jurnaliștii publicației Reporter de Iași au prezentat peste 10 cazuri, inclusiv al rectorului, în care și părinții, și copiii predau la UMF Iași și semnează împreună lucrări numite ca fiind științifice. La solicitarea Edupedu.ro, conducerea UMF Iași a transmis că „simpla existență, într-o universitate, a unor persoane care aparțin aceleiași familii și care activează în domeniul academic sau medical nu poate fi transformată, în sine, într-o probă de nelegalitate, favoritism sau abatere de la normele etice”.
„Alegerea aceleiași profesii sau a aceluiași parcurs universitar de către membri ai aceleiași familii reprezintă o realitate întâlnită în numeroase medii academice și profesionale și nu poate fi evaluată exclusiv prin prisma relației de rudenie”, spune Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași în punctul de vedere trimis la solicitarea Edupedu.ro.
Amintim că jurnaliștii de la publicația Reporter de Iași au relatat într-o anchetă privitoare la „dinastiile” de la UMF Iași că „majoritatea profesorilor de la Universitatea de Medicină și Farmacie Iași au copiii angajați tot aici. Unii devin asistenți universitari chiar din timpul rezidențiatului. Se înscriu la doctorat și aproape automat primesc post de asistent. Nu e foarte atractiv, în anumite secții chiar e penurie de cadre didactice, dar miza e alta: acești fii de profesori primesc ulterior «integrarea clinică» la spitalele ieșene, în virtutea statului universitar”.
„Fiul rectorului Viorel Scripcariu a avansat rapid în cariera universitară, semnând articole alături de tatăl său și de alți colegi ai acestuia”, notează Reporter de Iași.
Punctul de vedere al conducerii Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, trimis la solicitarea de poziție cerută de Edupedu.ro:
„Conducerea UMF Iași consideră că simpla existență, într-o universitate, a unor persoane care aparțin aceleiași familii și care activează în domeniul academic sau medical nu poate fi transformată, în sine, într-o probă de nelegalitate, favoritism sau abatere de la normele etice. Alegerea aceleiași profesii sau a aceluiași parcurs universitar de către membri ai aceleiași familii reprezintă o realitate întâlnită în numeroase medii academice și profesionale și nu poate fi evaluată exclusiv prin prisma relației de rudenie.
Universitatea de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa» din Iași își desfășoară activitatea pe baza cadrului legal aplicabil, în special a Legii învățământului superior nr. 199/2023, precum și a metodologiilor și regulamentelor proprii privind ocuparea posturilor didactice și de cercetare, promovarea în cariera didactică și procedurile aferente personalului administrativ. Aceste metodologii, regulamente și proceduri sunt publice, iar concursurile și promovările se desfășoară în condiții de transparență instituțională, pe bază de criterii academice, profesionale și legale clar stabilite.
Potrivit evidențelor instituției, în cazurile la care faceți referire nu au fost formulate contestații și nici nu au existat acțiuni în instanță din partea unor contracandidați. Orice persoană care s-ar fi considerat nedreptățită avea deschisă calea procedurală și judiciară pentru contestarea rezultatului, iar absența unor astfel de demersuri din partea celor direct interesați constituie un element relevant în aprecierea caracterului transparent și legal al procedurilor desfășurate de universitate.
Poziția conducerii universității este că orice evaluare privind legalitatea unei angajări, existența unui conflict de interese sau respectarea normelor de etică trebuie făcută punctual, pe bază de documente, proceduri și norme aplicabile, nu prin generalizări sau etichete colective. Universitatea nu validează concluzii formulate exclusiv prin asociere familială și respinge abordările care substituie analiza obiectivă cu insinuarea.
Dacă există situații concrete care ridică întrebări legitime, acestea pot și trebuie să fie analizate prin mecanismele instituționale competente, în conformitate cu legea și cu regulamentele universitare.”
2 comments
O frază tipic-perversă:
„Alegerea aceleiași profesii sau a aceluiași parcurs universitar de către membri ai aceleiași familii reprezintă o realitate întâlnită în numeroase medii academice și profesionale și nu poate fi evaluată exclusiv prin prisma relației de rudenie.”
Alegerea aceleiași profesii e una (spre exemplu, dl X lucrează în aceeași brutărie cu fiul), alegerea aceluiași parcurs universitar în aceeași facultate, uneori departament sau disciplină, cu o rudă de gradul I sau II este o cu totul altă mâncare de pește. Pentru simplul motiv că relațiile de rudenie interferează cu evaluarea, votul pentru alegeri pe funcții de conducere în cadrul universității și facultății și o mulțime de alte situații care duc la conflicte de interese. În mod normal, ar trebui ca inclusiv apartenența la masonerie să fie un criteriu în reglarea alegerilor (atunci când candidează un membru al unei loji, frații lui să se abțină de la votare). Cine crede că masonii fac complet abstracție de legăturile lor frățești, se înșală! Iar în tagma medicilor, apartenența la loje este cvasitotală.
În altă ordine de idei, relațiile de rudenie în universități sunt caracteristice Orientului Mijlociu, Africii, Americii de Sud, nicidecum Occidentului!!! E un bemol obigatoriu de pus în declarație.
Transparența invocată a concursurilor este una, descurajarea eventualilor candidați de a se înscrie la concurs este altceva! Transparența se demonstrează ușor, prin afișarea documentelor ce țin de concurs, descurajarea nu se afișează nicăieri.
Încă un tur de magie cuprins în declarație: se invocă faptul că situațiile semnalate nu sunt considerate abateri de la normele etice, dar se aduc doar argumente ce țin de legalitate, proceduri, regulamente. Într-adevăr, acestea sunt incluse în judecata etică (atunci când cineva sau o comisie face acest exercițiu), dar etica nu se rezumă doar la ele. Etica este un câmp care include toate celelalte câmpuri / domenii. Dac-ar veni aici Ilie (Moromete, nu Sărăcie), ar zice cam așa: „Pe ce te bazezi că e etic, ai cumva decizia sau recomandarea unei comisii de etică? Sau măcar argumente etice?”
Este adevărat că „Etica recomandă, morala comandă și dreptul decide.”, dar dacă nici măcar nu ne întrebăm ce recomandă etica, ne refugiem lași sub fustele stufoase ale legilor și regulamentelor. Nepotismul nu poate fi recomandat în niciun caz în instituțiile publice din statele democrate.
Dacă citiți codurile de etică și deontologie din Franța, Germania, etc., veți vedea că ele au o definiție mai largă a conflictului de interese decât gradul de rudenie și relațiile din cadrul granturilor de cercetare, în sensul că la ei se ține cont și de interesele private DIN AFARA UNIVERSITĂȚII. Subiect cam eludat de codurile de etică ale universităților românești. Nu poți vota liber la universitate când ești tânăr medic angajat și la clinica privată a colegului care candidează la o funcție în facultate. În principiu.
Pe scurt, chiar dacă nu sunt relații de subordonare directă, când unul e șef, suspectul de nepotism/favoritism nu are ce căuta în piramidă, indiferent de palier. Sau invers.
E doar o coincidenta, nu-i asa?
In alte parti, am auzit de soti care au divortat (pe hartie) pentru a putea fi sefi.
Alte coincidente, desigur.