Să fii sau nu student în UE: Cum a afectat Brexit opțiunile tinerilor din România / INTERVIU cu Adina Cristescu, manager Edmundo-Educativa

145 de vizualizări
Foto: © Gaudilab | Dreamstime.com
Contrar așteptărilor, în anul pandemic 2020-2021 opțiunile liceenilor pentru alegerea unei facultăți în străinătate au crescut semnificativ, în locul unei stagnări sau scăderi așa cum previzionau specialiștii, susține Adina Cristescu, manager Edmundoparte a grupului Educativa*, care a vorbit în proiectul ENTR despre preferințele și criteriile adolescenților din România în privința studiilor universitare.

Principalele idei din interviul G4Media.ro:

  • Tinerii se lasă cel mai adesea atrași de relația profesor-student mult mai apropiată decât în România și de programele de studii inedite pe care în România nu le pot urma.
  • Să studiezi aplicat spectacolele de circ, victimele infracțiunilor, cancerul ori psihologia pozitivă și bunăstarea emoțională sunt doar câteva dintre domeniile pe care adolescenții le pot studia în universitățile din Uniunea Europeană, dar nu și în România.
  • Se întâmplă acest lucru pentru că mediul universitar românesc alocă foarte puține resurse umane și financiare pentru cercetare și studiu aplicat, la fel cum alocă resurse infime pentru dotarea laboratoarelor din diferite domenii.
  • Totodată, când își aleg facultățile pe care vor să le urmeze, tinerii din România se uită mai ales la poziția pe care universitatea din care fac parte acestea o ocupă în topurile mondiale, apoi la costurile pe care studiul le implică și, nu în ultimul rând, la posibilitatea acestora de a beneficia de un internship sau de a se angaja part-time.
  • Apoi, dacă până nu demult Marea Britanie conducea detașat topul țărilor pe care adolescenții români le alegeau pentru a-și urma studiile universitare lucrurile s-au schimbat semnificativ după Brexit, atunci când împrumutul pus la dispoziție de Guvernul britanic pentru viitorii studenți s-a închis pentru români, fondurile de burse au scăzut, iar taxele de școlarizare au crescut rapid până la 12.000 de lire/an.
  • Așadar, astăzi, primele opțiuni ale tinerilor români sunt bifate în universități din Olanda, Danemarca, Italia și Germania, datorită accesibilității acestora din punct de vedere financiar comparativ cu alte state UE.
  • O altă surpriză bifată de adolescenții români este numărul în creștere al celor care vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor universitare în țările Uniunii Europene: Comparativ cu anii precedenți, cu 8% mai mulți tineri susțin că vor reveni în România după absolvirea facultății.
Citește articolul complet pe G4Media.ro

Foto: © Gaudilab | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mircea Beuran a pierdut alegerile pentru un nou mandat de președinte al Senatului Universității de Medicină și Farmacie București. Câștigătorul este cardiologul Dragoș Vinereanu

Mircea Beuran a pierdut alegerile pentru un nou mandat de președinte al Senatului Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, în fața lui Dragoș Vinereanu, scrie publicația Rohealthreview.ro. Vinereanu…
Vezi articolul

Mai multe organizații civice protestează față de invitarea lui Petre Roman și a lui Teodor Brateș la o conferință la Facultatea de Filosofie: Este inadmisibilă transformarea mediului academic într-o tribună a imposturii morale

Mai multe organizații civice au transmis marți un comunicat de protest față de invitarea lui Petre Roman, primul premier post-decembrist, și a lui Teodor Brateș, fost redactor-șef al TVR în…
Vezi articolul