Reacție a Ministerului Educației și Cercetării, după criticile privind relația „pe datorie” cu Agenția Spațială Europeană: România își va „reeșalona” angajamentele și va corela programele spațiale cu nevoile reale ale țării

Ministerul Educației și Cercetării a transmis sâmbătă o reacție oficială privind situația României în raport cu Agenția Spațială Europeană (ESA), după o serie de articole publicate de Edupedu.ro despre datoriile României către instituția europeană, pierderea succesivă a dreptului de vot și reducerea contribuțiilor naționale în timp ce alte state europene le majorează.

Ministerul, împreună cu Autoritatea Națională pentru Cercetare, susține că este „profund preocupat” de angajamentele internaționale și afirmă că pentru bugetul din 2026 va analiza atent toate contribuțiile existente și pe cele noi, în funcție de impactul lor pentru mediul academic și societate.

Instituția precizează că România și-a achitat constant taxa obligatorie de membru ESA, însă „în ultimii ani au fost semnate o serie de angajamente suplimentare, pentru diverse programe opționale”, ceea ce a ridicat contribuția anuală la aproximativ 200–250 de milioane de lei. Suma este comparabilă, potrivit Ministerului, cu toată finanțarea competițiilor naționale de cercetare gestionate de UEFISCDI într-un an.

• Edupedu.ro a arătat că România are aproape 60 de milioane de euro de plătit către Agenția Spațială Europeană – ESA, inclusiv datorii de aproape 30 de milioane de euro pe 2024 și că a pierdut iar dreptul de vot în cadrul instituției.

Ministerul anunță că a purtat discuții în ultimele zile cu ESA pentru reeșalonarea angajamentelor și „redefinirea proiectelor angajate de România”, astfel încât participarea țării la programele spațiale să fie „corelată cu nevoile statului și cu capacitatea mediului academic de a utiliza fondurile”. ESA ar fi răspuns favorabil acestui demers, conform comunicatului de pe sitelul MEC.

Instituția mai transmite că, la rectificarea bugetară din acest an, a primit fonduri suplimentare atât pentru renegocierea contribuțiilor către ESA, cât și pentru plata angajamentelor restante către ELI-NP, proiectul Laserului de la Măgurele.

Reacția vine după o serie de articole Edupedu.ro care au documentat dificultățile României în relația cu ESA: datoriile de zeci de milioane de euro și pierderea dreptului de vot, reducerea unilaterală a contribuțiilor naționale într-un moment în care majoritatea statelor membre își cresc participarea. Puteți citit aici cum România e pe contrasens cu Europa în cercetarea spațială: își reduce cu 35% contribuțiile la Agenția Spațială Europeană – ESA, într-un moment în care aproape toate țările membre decid creșteri masive ale investițiilor în domeniu.

Au urmat criticile aduse de experți și de mediul academic privind lipsa de strategie și de asumare în administrația cercetării. Cercetătorul Sorin Sgură, fost director al Institutului de Științe Spațiale, declara pentru Edupedu pe subiect: „Am fost directorul ISS 12 ani, am contribuit la domeniul spațial prin participare în strategii, prin programe, prin tot ce s-a putut ca cercetător. Din poziția pe care o am, eu îmi exprim o nemulțumire prin faptul că actualii guvernanți, actualul Minister al Educației și Cercetării, actuala Autoritate Națională pentru Cercetare, actuala Agenție Spațială Română tratează cu superficialitate, fără viziune, fără implicare domeniu spațial”. Declarațiile integrale, aici. 

Publicăm poziția integrală a Ministerului Educației și Cercetării pe subiectul ESA:

„Ministerul Educației și Cercetării și Autoritatea Națională pentru Cercetare susțin angajamentele internaționale cu impact pentru țară

Ministerul Educației și Cercetării (MEC), prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), este profund preocupat și implicat în ancorarea cercetării-dezvoltării-inovării românești în angajamentele față de diverse organizații internaționale. În consecință, pentru noul buget din 2026, vom analiza atent și angajamentele existente, dar și cele potențial noi, prin prisma impactului pozitiv pentru comunitatea academică și societatea românească.

Spre exemplu, în raport cu Agenția Spațială Europeană (ESA) – o situație frecvent discutată în ultimele zile în spațiul public -, România și-a achitat constant și fără întârzieri taxa obligatorie de membru. În ultimii ani, însă, au fost semnate o serie de angajamente suplimentare, pentru diverse programe opționale, care au ridicat contribuția anuală a țării la ESA la aproximativ 200 – 250 milioane de lei (aproape cât finanțarea pentru toate competițiile anuale din PNCDI IV prin UEFISCDI – ex.: derulate în 2025).

Ministerul Educației și Cercetării – Autoritatea Națională pentru Cercetare a avut, în ultimele zile, discuții cu ESA pentru reeșalonarea acestor angajamente și redefinirea proiectelor angajate de România, pentru un câștig cât mai mare pentru țară, iar ESA a răspuns favorabil acestui demers. Astfel, programele la care România participă trebuie să fie corelate cu nevoile statului român/societății românești și cu capacitatea mediului academic de a atrage și utiliza respectivele fonduri, astfel încât rata de câștig pentru România, în raport cu sumele subcrise, să fie similară măcar mediei europene.

Ca un mesaj important al susținerii cercetării românești, la ultima rectificare bugetară din acest an, MEC-ANC a primit în plus o sumă necesară atât pentru renegocierea relației cu ESA, cât și pentru a încheia în acest an angajamentele față de ELI-NP („Laserul de la Măgurele”)”.