Rectorul ASE București: Pe vremea noastră, toate examenele erau oral și așa își dădea seama profesorul dacă știm sau nu. Asta trebuie să facem cu copiii noștri, dar la numărul asta mare de studenți e puțin probabil

Rectorul Academiei de Studii Economice din București a declarat astăzi că universitățile nu trec printr-o criză a numărului de studenți, dar că au nevoie de creșterea calității pregătirii lor. „Este criză de studenți în universități? Bag de seamă că nu. M-am uitat pe cifrele anului trecut, într-un an foarte complicat: spre surprinderea mea, am întâlnit că avem un număr de studenți mai mare decât anul precedent”, a afirmat Nicolae Istudor.

„Nu văd o problemă reducerea numărului de studenți. Ceea ce trebuie să facem noi este să ne ocupăm de creșterea calității pregătirii lor, fără doar și poate. Toți de la această masă, tot ce înseamnă sistem de învățământ, de la grădiniță până la universități”, a atras atenția Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) din București, în cadrul unei conferințe organizate de DC News.

• Aprecierile lui cu privire la numărul studenților creează o imagine optimistă față de raportările UE și OCDE cu privire la numărul absolvenților și al românilor cu studii superioare, indicatori la care România ocupă un loc codaș la nivelul acestor organizații internaționale – detalii mai jos

În ceea ce privește evaluarea necesară a studenților, Istudor a afirmat că universitățile ar trebui să revină la examinarea orală, dar a adăugat că „la numărul asta mare de studenți e puțin probabil”.

„Nu cred că este cazul să înlocuim profesorul evaluator cu sisteme informatice, pentru că noi nu cerem de la studenți răspunsuri standard. Ne place, nu ne place, vremea a trecut peste noi, peste o parte dintre cei care sunt prezenți la această masă, și aș spune că pe vremea noastră toate examenele erau oral și ne trecea profesorul prin toată disciplina. Așa își dădea seama profesorul dacă noi cunoaștem sau nu cunoaștem materia. Eu cred că asta trebuie să facem cu copiii noștri, dar la numărul asta mare de studenți e puțin probabil”, a declarat Nicolae Istudor.

Cele mai importante declarații ale rectorului ASE București, Nicolae Istudor:

• „La digitalizarea universităților, PNRR a ajutat foarte mult și a fost o idee excepțională pentru faptul că, de data aceasta, eligibile au fost și universitățile private și cred că Sorin [fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu – N.Red.] este «vinovat». Eu zic că ar trebui să fie exemplu de bune-practici la tot ce înseamnă finanțare din fonduri europene pentru investiții și, de ce nu, și din bugetul statului când e vorba de investiții majore și de interes național să beneficieze și universitățile private. 
• Noi am avut un proiect, l-am finalizat cu bine, undeva la aproape 40 de milioane de lei, sigur am mai pus și noi ceva bănuți în completare ca să putem să modernizăm sistemul de evidență a studenților, pe care l-am avut noi prin 2012 creat de dl profesor Pavel Năstase, profesor de informatică. Ne-a ajutat foarte mult și acel sistem, dar acum parcă este altceva. 
• Nu am fost pe un teren gol, din punct de vedere al digitalizării. Pandemia, pe noi, la ASE, ne-a prins pregătiți oarecum, pentru că aveam platforme și am reușit să organizăm sistem online, deși știți bine că eu nu agreez în niciun fel sistemul de învățământ online. Educația înseamnă altceva decât a transmite cunoștințe. 
• Legat de Inteligența Artificială, este clar că e bine să fie integrată în educație, în curriculă și noi ne ocupăm de așa ceva. Nu o văd ca o soluție, ci mai degrabă ca o oportunitate care trebuie folosită cu mare responsabilitate. Dovadă că în acest an e pentru prima dată când avem acreditat un program de licență, Inteligența artificială în economie și afaceri, cu 100 de locuri la Facultatea de cibernetică. 
• Nu cred că este cazul să înlocuim profesorul evaluator cu sisteme informatice, pentru că noi nu cerem de la studenți răspunsuri standard. Ne place, nu ne place, vremea a trecut peste noi, peste o parte dintre cei care sunt prezenți la această masă, și aș spune că pe vremea noastră toate examenele erau oral și ne trecea profesorul prin toată disciplina. Așa își dădea seama profesorul dacă noi cunoaștem sau nu cunoaștem materia. Eu cred că asta trebuie să facem cu copiii noștri, dar la numărul asta mare de studenți e puțin probabil. 
• Declinul demografic. Este criză de studenți în universități? Bag de seamă că nu. M-am uitat pe cifrele anului trecut, într-un an foarte complicat: spre surprinderea mea am întâlnit că avem un număr de studenți mai mare decât anul precedent. Nu știu cum, probabil, zic și eu după priceperea mea, s-ar putea ca absolvenții de liceu să se fi înscris și să urmeze mai multe facultăți, nu știu dacă 2-3-4, una la buget, sau o fi altceva. Nu văd o problemă reducerea numărului de studenți. Ceea ce trebuie să facem noi este să ne ocupăm de creșterea calității pregătirii lor, fără doar și poate. Toți de la această masă, tot ce înseamnă sistem de învățământ, de la grădiniță până la universități. Este o soluție sigur atragerea de studenți străini, Ministerul ne ajută […]. E foarte important să fim prezenți prin clasamentele internaționale, altfel e greu să îi aducem. 
• Cum creștem accesul elevilor din medii defavorizate? Eu cred că trebuie să avem un program național de sprijinire a elevilor din mediul rural pentru a ajunge la liceu și, mai departe, la facultate. Pornind de la pregătirea lor în școală, după orele de program, cu asigurarea acelei mese calde, respectiv cu plata pentru cadrele didactice care asigură pregătirea lor. Aici am rezolva și problema școlilor acelea pe care noi le desființăm spunând că sunt puțini elevi. Poate completăm norma cu a menține profesorul în activitate după-amiază și să îi învețe carte. […] Și bineînțeles să acordăm burse, dar burse care să acopere costurile. Studenții știu cum e: bursa 925 nu are cum să acopere, orice am vrea. E o problemă legată și de nerespectarea legii.
• Problema este dacă investim și investim în acești copii care să meargă către domeniile prioritare și acolo unde economia țării are nevoie, cum recuperează statul costurile? Fără să gândim că nu suntem europeni sau nu suntem integrați pe piața muncii în general, statul român face eforturi și acordă finanțare destul de mare, dar va trebui să vedem dacă nu cumva cei care nu rămân în țară să lucreze pentru economia României să plătească totuși costul școlarizării, mă gândesc. Nu știu dacă studenții sunt de acord, dar eu spun ce cred. […]
• Presiunea pentru performanța universitară, impactul asupra sănătății mintale, stres, burnout și anxietate: mă uit în sală și avem o vârstă, unii din noi. Și dacă iar mă întorc la tinerețe, nu am auzit pe vremea noastră de așa ceva. Și atunci, cum Dumnezeule de se întâmplă pe vremurile astea? Poate ar trebui să punem accent mai mult pe componenta psihopedagogică și în procesul educațional să nu mai avem astfel de situații. Nu știu dacă și calculatorul îi aduce în această zonă.” 

Informații de background

Rectorul ASE București afirmă că universitățile nu traversează o criză a numărului de studenți făcând referire la propriul istoric. De remarcat, însă, că la nivel național și prin raportare la țintele europene, rata de absolvire a învățământului terțiar pentru tinerii de 25-34 de ani din România a fost, în 2024, de doar 23,2% (creștere nesemnificativă față de anul anterior, când raporta 22,5%). Rata este de aproape două ori mai mică decât cea atinsă în medie la nivel UE (44,1%) și decât noua țintă propusă la nivel UE pentru 2030, de 50%. Iar pentru România această rată este mai mică decât cea înregistrată cu un deceniu înainte (2015), când atingea 25,5%. Și la acest indicator, în 2024, doar câteva țări raportau rate sub 40% (și niciuna sub pragul de 30%, cu excepția României): Germania, Croația, Finlanda, Slovacia, Cehia, Ungaria și Italia (sursa și detalii).

Potrivit celui mai recent raport OCDE „Education at a Glance”, procentul adulților cu studii superioare finalizate este, în România, printre cele mai mici la nivel OCDE și ultimul la nivelul țărilor europene incluse în raport. Astfel, dacă în medie la nivel OCDE 42% dintre adulții de 25-64 de ani aveau studii superioare în 2024, în România doar 19% dintre ei aveau astfel de studii, potrivit raportărilor oficiale. România avea, astfel, rezultate la fel de „bune” ca cele ale Chinei și „mai bune” doar decât Africa de Sud, Indonezia, India (sursa și detalii).

Amintim că Nicolae Istudor este în discuții pentru a prelua Ministerul Agriculturii în viitorul Guvern, cu susținerea PSD, potrivit surselor Edupedu.ro.

Citește și:

Nicolae Istudor, rectorul ASE București: Să plătească costul școlarizării în România acei absolvenți de facultate, din domeniile prioritare, care nu rămân în țară