Reforma în învățământul superior: universitățile trebuie regândite structural, în lumina alianțelor și programelor europene / Provocări-cheie: microcreditele, sistemele de asigurare a calității, transformarea digitală – Romiță Iucu, Universitatea din București

2.357 de vizualizări
Romiță Iucu / Foto: unibuc.ro
Dezbaterile privind reforma în educație trebuie să țină seama, în cazul învățământului superior, de “internaționalizarea și europenizarea acestuia”: aceste evoluții impun schimbări la nivel național, de la introducerea sistemelor de microcredite și de asigurare a calității, la cele de legislație, a semnalat, într-o recentă dezbatere desfășurată la Parlament, profesorul Romiță Iucu de la Universitatea din București, vorbind în numele consorțiului Universitaria.
  • Romiță Iucu, președinte al Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București și reprezentant al consorțiului Universitaria, ce reunește multe dintre cele mai mari universități din România, a expus perspectiva sa privind prioritățile schimbării în universitățile românești în cadrul mesei rotunde “Evaluarea eficacității politicilor în domeniul educației. Perspective europene și naționale”. Aceasta a fost găzduită pe 9 februarie de Comisia pentru afaceri europene din Senat.

El a spus că alianțele universitare europene reprezintă o “provocare majoră” care “ne pune, instituțional, nu în contextul de a fi simpli martori, ci de actori implicați în spațiul de reconstrucție a ariei europene.”  Aceste alianțe, precum și alte structuri europene și programe precum cel al diplomelor europene comune, impun atât sprijin financiar, cât și o coerență a politicilor naționale cu cele europene, potrivit lui Romiță Iucu.

Acestea trebuie să se manifeste inclusiv la nivel legislativ, a arătat el, dând drept exemplu situația alianței europene CIVIS, din care face parte Universitatea din București și care dorește să-și dezvolte o entitate legală la Bruxelles. Pe lângă schimbările de acest fel, el a făcut trimitere și la nevoia de adaptare în privința pieței muncii, făcând trimitere la o serie de provocări cu care se confruntă în prezent universitățile – inclusiv cea a microcreditelor.

Prezentarea lui Romiță Iucu în cadrul dezbaterii menționate – principalele idei:

“(….) În acest context european, universitățile sunt cu adevărat factori importanți și, probabil, acei ofertanți de schimbare pe o linie pe care colegii din Ministerul Educației au amintit-o. E vorba despre o arie strategică foarte importantă – cea a alianțelor europene de universități. 

Suntem pentru prima dată în fața unei provocări majore, aceea care ne pune, instituțional, nu să fim simpli martori, ci actori implicați în spațiul de reconstrucție a ariei europene. Am devenit membri, așa după cum vă spuneau și colegii din minister, ai acestor alianțe, care sunt la momentul actual avangarda schimbării educaționale. 

Coerența politicilor naționale cu cele europene, în acest moment, capătă contur dacă luăm în calcul probabil 3 elemente. Primul dintre ele este foarte important: va trebui să regândim universitățile din punct de vedere structural. Noile entități legale care vizează construcția unor alianțe, unor consorții cu o anvergură europeană largă, impun, probabil, la un moment dat, și ajustări ale legislațiilor naționale. Consorțiul CIVIS, din care Universitatea din București face parte, își dorește să aibă dezvoltată o entitate legală la Bruxelles, care va reprezenta structura de guvernanță pentru alianța în sine.

Fiecare instituție de învățământ superior își păstrează autonomia, dar la nivelul politicilor globale este spațiul de anvergură pe care-l luăm în calcul atunci când discutăm despre programele europene, despre structurile europene și despre diplomele europene comune, pentru că una dintre prioritățile întregului proiect este construcția europeană Joint Degrees. Trebuie să vă spun, în paranteză, că săptămâna trecută au fost anunțate primele rezultate ale call-ului european, primul realizat pentru procesul de “labelling”, de etichetare a proiectelor comune de diplomă europeană. Și suntem foarte fericiți că avem universități din România care sunt ofertante între cele 6 proiecte selectate la nivel european. 

Este o o importantă concluzie pe care o putem trage noi și dumneavoastră, că această linie trebuie sprijinită financiar. Ministerul Educației a oferit un sprijin constant și este foarte important să îl avem în continuare, toate universitățile implicate. Avem, de asemenea, la nivel național și o arie comună de discuție pe care o girează colegii de la Universitatea de Vest din Timișoara, pe linia alianțelor europene. 

Provocările care vor urma: cea referitoare la micro-credentials, care va atinge latura de cooperare cu Ministerul Muncii. E vorba despre sistemul de certificare pe microcredite, care vor fi deschise către studenți tradiționali, dar și către studenți non-tradiționali. Asta înseamnă că vom atinge un target mai bun pe zona de participare. 

A doua chestiune foarte importantă: sistemele de asigurare a calității, care vor fi complet redimensionate. Și aici suntem foarte bucuroși că am putut colabora și ARACIS va face parte din prima echipă care va evalua entitățile aceste europene de universități.

Și, nu în cele din urmă, politicile de transformare digitală care vor ajusta complet lumea integrată academică pe care acest această inițiativă o va pune în valoare. Mă opresc aici. (…)”

Intervenția sa – de la minutul 2:47:20:


1 comment
  1. Vai, Civis! E bun pentru plimbarile in strainatate ale boierilor si gastilor, cam asta e cu Civis! In curand, universitatile de afara, mai uiti de picior, or sa-i vineze pe studentii buni din UB cu niste cursuri online la cine stie ce specializari. Asa ca jucati-va voi cu plimbatul asta in Civis!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum presează fondatorii unei universități private, fără studenți noi și monitorizată special, pentru introducerea în legea educației Deca a unei metode neconstituționale de a căpăta mai ușor întreg patrimoniul instituției

Proiectul legii învățământului superior propus de ministrul Ligia Deca și adoptat deja de Camera Deputaților preia din actuala lege a educației prevederile referitoare la patrimoniul universităților particulare. Dar, după amendamente,…
Vezi articolul

Creșterea subvenției pentru bursele studenților la 242 de lei pe lună, solicitată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești, în condițiile în care nu a mai fost actualizată de aproape 5 ani

Creșterea subvenției pentru bursele studenților, de la 201 lei, cât este acum, la 242 de lei pe lună/student bugetat este solicitată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR),…
Vezi articolul

Standardele reduse pentru obținerea titlurilor didactice în Drept și restricțiile mai slabe pentru prevenirea conflictului de interese în cazul atestatului de abilitare – confirmate prin decizie definitivă a Înaltei Curți / Hotărârea vine în momentul în care Ministerul Educației pregătește noi norme în aceste domenii

O decizie de acum doi ani a instanței, ce elimina o parte dintre standardele minimale pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Dreptului și înlătura o măsură de prevenire a conflictului…
Vezi articolul

Laurențiu Vlad, câștigătorul primului tur la alegerile pentru funcția de rector al Universității din București, a fost președintele Institutului de Studii Conservatoare al lui Dan Voiculescu

Surpriză în alegerile de până acum pentru conducerea Universității din București. Istoricul Laurențiu Vlad – fost președinte al Institutului de Studii Conservatoare al lui Dan Voiculescu și semnatar al scrisorii…
Vezi articolul

Fond bugetar de 100 de milioane de lei pentru finanțarea cercetării în universități și în 2022 / 45% din bani – alocați pe baza metarankingului universităților, care trebuie finalizat până pe 31 martie

Fondul bugetar pentru finanțarea cercetării științifice în universități, în 2022, este de 100.000.000 de lei, potrivit Metodologiei privind finanțarea cercetării în instituțiile de învățământ superior de stat, publicată miercuri. 45%…
Vezi articolul