Guvernul Republicii Moldova a aprobat o nouă metodologie de finanțare a grădinițelor, care va intra în vigoare începând cu anul 2026, după un program pilot desfășurat în patru raioane – Cahul, Anenii Noi, Nisporeni și Florești. Reforma introduce o formulă bazată pe costul standard per copil și își propune să reducă inegalitățile semnificative dintre instituțiile preșcolare din țară, potrivit Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău.
Cercetarea care a stat la baza reformei, desfășurată între octombrie 2023 și februarie 2024, a arătat diferențe majore între costurile și finanțările alocate per copil, conform notei de fundamentare a proiectului de HG. De exemplu, în municipiul Chișinău cheltuielile anuale per copil sunt de aproximativ 35.000 lei moldovenești, în timp ce la Dubăsari depășesc 56.000 lei. În unele raioane din sudul țării, rata de utilizare a capacității grădinițelor este de doar 40%, iar în capitală ajunge la 102%, din cauza presiunii populației urbane și a lipsei personalului, conform sursei citate.
Analiza MEC arată că bugetul total al grădinițelor care au raportat date pentru 2023 a fost de 5,3 miliarde lei, dintre care 63% reprezintă salariile angajaților, 18% achizițiile (inclusiv alimentația copiilor) și peste 11% cheltuielile cu energia și serviciile comunale. Diferențele între raioane sunt însă mari: energia costă în medie 7.000 lei per copil în Cahul și doar 3.000 lei în Dondușeni, iar cheltuielile de personal variază între 19.000 lei în Chișinău și peste 50.000 lei în zonele rurale mici, se mai arată în document.
Noua formulă de finanțare se bazează pe trei piloni, potrivit HG publicat de Guvern. Primul vizează finanțarea personalului – numărul de grupe și posturi va fi calculat pe baza numărului de copii și a tipului de activități, ținând cont de prezența copiilor cu cerințe educaționale speciale sau vorbitori de alte limbi decât cea de stat. Al doilea pilon include costurile fixe pentru infrastructură, energie și transport, ajustate anual în funcție de prețurile la resursele energetice. Al treilea pilon acoperă cheltuielile variabile per copil – alimentația, materialele didactice și alte achiziții educaționale, stabilite diferențiat în funcție de vârstă și durata programului zilnic, potrivit HG.
Modelul pilot a arătat că 44% dintre grădinițele evaluate sunt subfinanțate în raport cu necesarul calculat, iar în unele raioane deficitul bugetar depășește 10%. Noul mecanism prevede un fond de echilibrare, care va acoperi aceste diferențe și va asigura un nivel minim garantat al finanțării. Potrivit simulărilor Ministerului Educației, o creștere a plafonului de cheltuieli cu 10% și introducerea unui coeficient de echilibrare de 5% ar reduce deficitul instituțiilor subfinanțate la mai puțin de 2% din total.
Noua formulă va fi aplicată la nivel național de anul viitor. Finanțarea se va face în limitele bugetului aprobat de Ministerul Finanțelor, iar Ministerul Educației și Cercetării va elabora normativele de cost și va monitoriza implementarea.
Ștefan Lefter
Redacția
Ș.L.
Diana Ghimiși