Rezolvarea subiectului la Istorie, Bacalaureat 2022 – profesorul Cosmin Florea

3.101 de vizualizări
Foto: © Chormail | Dreamstime.com
Subiectele pe care elevii le-au primit la Bacalaureat, la proba scrisă de Istorie, au fost rezolvate de profesorul Cosmin Florea, inițiatorul platformei oradeistorie.ro, unde elevii pot găsi resurse educaționale gratuite pentru clasele IV-XII.

Subiectele extrase au fost cele din varianta numărul 1. Baremul de corectare pentru proba de Istorie de la Bacalaureat 2022 a fost publicat.

Profesorul Cosmin Florea este absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A intrat în învățământ în anul 2016 cu dorința de a-i face pe elevi să îndrăgească istoria. În anul 2018 a dobândit definitivatul în învățământ, iar în prezent este profesor de istorie la Școala Gimnazială ”Constantin Popovici” din Buhoci și la Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” din Buhuși. În anul 2021 a lansat platforma Ora de Istorie cu scopul de a oferi elevilor, profesorilor și celor pasionați de istorie o gamă variată de resurse educaționale.

Subiectul I

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică. Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”
(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […] În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […]. Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”
(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.
Ministerul de Interne (sau Ministerul Justiției, Ministerul Agriculturii)

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.
”Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei”.

3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Lider politic: Stalin
Spațiu istoric: Uniunea Sovietică (sau Europa, Europa de Est)

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.
A

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
Cauză: ”Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale”
Efect: ”Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională»”

Cauză: ”fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice”
Efect: ”Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România”

Cauză: ”fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă”
Efect: ”Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România”

Cauză: ”pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa”
Efect: ”Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România”

6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.
În anul 1948 a fost adoptată prima constituție comunistă din istoria țării, care legitima noul regim politic, cel comunist. Elaborată după modelul constituției sovietice din 1936, legea fundamentală din 1948 a schimbat numele țării în Republica Populară Română. În anul următor a început procesul de colectivizare a agriculturii, prin care țăranii erau obligați să își cedeze proprietățile Gospodăriilor Agricole Colective, în caz contrar erau arestați, torturați și chiar omorâți. Acest proces s-a finalizat în 1962.
Alte răspunsuri: legea naționalizării (1948), legea cultelor (1948), apariția Securității (1948), Constituția din 1952.

7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.
Practicile politice utilizate în perioada național-comunismului au avut același scop, acela de a proteja regimul comunist și de a oferi o mai mare putere conducătorului statului. Prin adoptarea tezelor din iulie 1971 și crearea funcției de președinte în 1974 s-a consolidat cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu.

Subiectul al II-lea

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.
Moldova

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.
Secolul XVIII

3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot”, la care se referă sursa dată.
Nicolae Mavrocordat
”În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani”.

Citește rezolvarea completă a subiectului de la istorie pe oradeistorie.ro

Foto: © Chormail | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil


3 comentarii
  1. Răspunsul este exact pe baza sursei prezentate și toate cele 4 posibile soluții sunt mai mult decât corecte! În loc să încurajați astfel de inițiative, veniți cu aspecte care depășesc nivelul unui elev de-a XII-a!

  2. Am un singur lucru de obiectat referitor la al doilea raspuns de la cerinta 5 legata de relatia cauza-efect.

    Bulgaria nu a fost in razboi impotriva URSS, ba chiar aceasta a fost singura tara aliata cu Germania ce nu a participat la Operatiunea Barbarossa.
    Acesta a fost un factor important in decizia autoritatilor sovietice de a recompensa Bulgaria prin a nu reversa Tratatul de la Craiova.

    Pe langa asta, Bulgaria a fost singura tara din Europa de Est care a avut o majoritate parlamentara afiliata socialistilor in perioada interbelica, agrarii lui Nikola Mushanov castigand alegerile din 1931.
    De asemenea, in Bulgaria comunistii au preluat puterea chiar din timpul razboiului si nu au asteptat sa falsifice alegerile ca in Romania, prin urmare Uniunea Sovietica nu a fost nevoita sa se implice in mod direct.

    Mi se pare ca raspunsul prezentat este cel putin eronat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Apel comun al elevilor români și maghiari, al părinților, studenților, al două sindicate și al Salvați Copiii, pentru susținerea BAC-ului și Evaluării: Solicită ferm Guvernului ca examenele naționale să fie organizate

Asociațiile elevilor români și maghiari, ale părinților, studenților, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ și Federația Sindicală Alma Mater, alături de Salvați Copiii și-au unit mesajele într-un apel fără precedent:…
Vezi articolul

BAC 2020 Guvernul vrea restaurație completă la corectarea de la Bacalaureat: Ministerul propune ca lucrările elevilor să nu mai fi evaluate în alte județe, cum se făcea până acum pentru reducerea fraudelor – Surse

Ministerul Educației vrea să elimine corectarea încrucișată între județe a lucrărilor de la Bacalaureat 2020. Procedura de la BAC, din 2015 până acum, a fost de trimitere a tezelor la…
Vezi articolul

OFICIAL Noile programe pentru Bacalaureat 2020 și Evaluarea Națională 2020 au fost publicate în Monitorul Oficial. Pe baza lor se vor elabora subiectele de examen

Programele pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, valabile pentru examenele scrise din acest an, au fost publicate în Monitorul Oficial. Ordinul de ministru aprobă astfel materia pe care elevii de clasa…
Vezi articolul