Rezultatele testărilor naționale la limba franceză și matematică pentru elevii de clasa a VII-a din Franța sunt îngrijorătoare, apreciază ministrul Educației din Republică, Gabriel Attal, într-un interviu pentru Le Parisien, citat de FranceInfo. Un progres se vede la rezultatele elevilor de clasa a V-a, mai bune decât anul trecut, pe care autoritățile le pun pe seama consecvenței urmărite în cadrul măsurilor luate din 2017 încoace, conform sursei citate.
“Puțin peste jumătate dintre elevi nu citesc bine, iar la matematică – mai mult de jumătate nu stăpânesc rezolvarea problemelor și geometria”, a spus Gabriel Attal pentru Le Parisien la începutul săptămânii, luni, 13 noiembrie, când a comentat primele rezultate ale Evaluărilor Naționale organizate spre finalul lunii primei luni de școală în mii de școli din Republică.
“Rezultatele nu sunt satisfăcătoare și sunt chiar… destul de îngrijorătoare”, a declarat Gabriel Attal. Anul acesta, pentru prima dată, clasa a VII-a a beneficiat de o Evaluare Națională comună în toate școlile, după pilotarea de anul trecut pe zeci de mii de elevi. “Nu s-a înregistrat nicio reducere reală a decalajului dintre clasa a V-a și clasa a VII-a în ceea ce privește rezultatele elevilor”, a subliniat ministrul Educației, potrivit FranceInfo.
Publicația mai scrie că, pentru a contracara acest declin, ministrul propune “grupe de nivel la franceză și matematică. Mărimea grupei ar fi redusă pentru elevii cu cele mai mari dificultăți”, a precizat Attal, care ar urma să anunțe la începutul lunii decembrie “măsuri puternice pentru gimnaziu, care să intre în vigoare la începutul anului școlar următor”.
Evaluarea Națională la clasa a VII-a din Franța a presupus o probă colectivă de o oră la limba franceză – înțelegerea unui audio, înțelegerea textului, itemi de limbă franceză -, una individuală de un minut – lectură cu voce tare și o probă de o oră la matematică, din spațiu și geometrie, mărimi și măsuri, numere și calcule, organizarea și gestionarea datelor și funcții, potrivit Ministerului Educației. Aproape 800.000 de elevi au fost evaluați în peste 7.000 de școli din sectorul public și privat, arată datele instituției.
- Amintim că este primul an de la introducerea generalizată a Evaluărilor Naționale în Franța din 2017 când elevii sunt testați la fiecare două clase: din septembrie anul acesta, sunt testați anual elevii de clasa pregătitoare, clasa I, clasa a III-a, clasa a V-a, clasa a VII-a și clasa a IX-a (primul an de liceu), prin analogie cu organizarea claselor din sistemul de învățământ românesc.
Profesor de științele educației: Putem folosi rezultatele pentru soluții mai bine orientate
Potrivit profesorului emerit Thierry Chevaillier de la Institutul de Cercetare în Educație (Iredu) din cadrul Universității din Burgundia, citat de BFMTv, această performanță slabă “nu este o surpriză”. “Știam deja de la testele din clasa a IX-a că rezultatele se deteriorează în timpul gimnaziului. Acum avem confirmarea că acest lucru se întâmplă încă de la început”, a explicat el pentru BFMTV.com.
După cercetător, aceste noi evaluări din clasa a VII-a ar trebui să permită ministerului să facă o analiză “mai detaliată” a situației și să adopte “soluții mai bine orientate”, notează sursa citată. Sophie Vénétitay, secretarul general al sindicatului Snes-FSU, consideră că aceste rezultate trebuie privite în contextul unui mediu de învățare dificil, marcat de o lipsă de cadre didactice:
- “Vorbim despre elevi care au trecut prin clasa a V-a și a VI-a cu clase deosebit de numeroase, despre reduceri de posturi de profesori, despre profesori care nu au fost înlocuiți când au lipsit și așa mai departe. Nu li s-au oferit cele mai bune condiții pentru a depăși dificultățile”, a declarat ea pentru BFMTV.
Structura sistemului de Educație din Franța, pe scurt
După 3 ani de grădiniță (école maternelle), în Franța, un copil de 6 ani intră la clasa pregătitoare (CP – Cours Préparatoire). După aceasta, urmează 4 ani de școală primară (CE1, CE2, CM1, CM2 – Cours Elémentaire 1 și 2, Cours Moyen 1 și 2).
Urmează gimnaziul și liceul, 7 ani de studiu numerotați descrescător. La 11 ani, elevul intră în gimnaziu (Collège) în echivalentul clasei a V-a de la noi (sixième – 6e), în școala generală. Apoi parcurge clasa a VI-a (cinquième), a VII-a (quatrième) și a VIII-a (troisième), care se termină cu o serie de examene naționale pentru a intra la liceu – Le diplôme national du brevet. La liceu, pe care îl termină de regulă la 18 ani, sunt trei clase care continuă numărătoarea descrescătoare începută la gimnaziu: La Seconde (“a doua”), La Première (“prima”) și La Terminale (“anul final”) la sfârșitul căreia susțin examenul de Bacalaureat. În total, 12 ani de studiu – potrivit platformei europene Eurydice de monitorizare a sistemelor și politicilor din educația țărilor din Europa.
România nu a elaborat până acum nicio politică educațională pe baza rezultatelor de la Evaluările Naționale de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a din anul școlar 2013-2014 de când se susțin unitar la nivelul întregii țări. Fostul ministru Mircea Miclea spunea, într-un interviu din ianuarie 2020, că, în România, aceste evaluări nu sunt folosite pentru scopul lor inițial, pentru că ministerul “nu a cerut profesorilor să utilizeze aceste note, aceste valori, ca modalitate de a crea programe individualizate de învățare”.
“Ar fi momentul de-a face foarte serios Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ar trebui discutate pentru fiecare elev în parte, realizat un plan remedial pentru fiecare. Dar fără o evaluare riguroasă nu poți face planuri serioase. Dacă nu ai o evaluare serioasă a realității, nu știi unde și cum trebuie să intervii. Acest lucru e clar în puterea Ministerului, dar Ministerul nu o face”, a mai atras atenția Mircea Miclea, într-un scurt interviu acordat Edupedu.ro anul trecut.