Curtea de Conturi din Franța, despre sistemul francez de Educație: investiții mari, dar rezultate slabe ale elevilor. Franța a investit, în 2020, 5,2% din PIB pentru Educație / Despre profesorii francezi care lipsesc de la ore și impactul bugetar

4.049 de vizualizări
Foto: © Brett Critchley | Dreamstime.com
Într-o notă publicată marți, 14 decembrie, Curtea de Conturi din Franța apreciază că, în ciuda cheltuielilor mari la Educație, performanța sistemului școlar francez nu e ridicată. Curtea susține, printre altele, “întărirea autonomiei școlilor” și o altfel de formare a profesorilor francezi, care să puncteze mai mult implicarea în activități “în afara clasei”, transmite FranceTvInfo. Despre ce sume de bani investite în educație vorbesc oficialii de la Curtea de Conturi de pe consacrata stradă Cambon și ce au remarcat, mai exact?

Curtea de Conturi franceză scrie că, deși s-a acordat “o finanțare pentru Educația Națională mai mare decât media țărilor din OCDE* (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), performanța sistemului școlar francez tinde să se degradeze, în special pentru tinerii veniți din medii defavorizate“.

  • Instituția se referă la faptul că Franța a alocat, anul trecut, 110 miliarde de euro pentru învățământul primar și pentru cel gimnazial, cheltuielile pentru Educație fiind 5,2% din Produsul Intern Brut al țării în 2020, mai mult decât media de 4,9% a țărilor din OCDE, scrie HuffingtonPost.fr.
  • Raportul vine ca o continuare a unui document emis în iunie 2021 despre atitudinea președintelui Emmanuel Macron asupra “ieșirii din criza” produsă de pandemie și, mai mult, presa din Republică subliniază că vine și în contextul în care au loc alegeri prezidențiale în 2022, în Franța.

Ce este Curtea de Conturi: Așa cum se arată pe site-ul oficial al Cour des Comptes, “Curtea de Conturi are ca misiune principală asigurarea unei bune întrebuințări a banilor publici și să informeze cetățenii”, este “instituție independentă, se situează egal față de parlament și guvern” și are printre atribuții, pe scurt, “ținerea în evidență a banilor publici, controlul acestora (eficiența și eficacitatea gestiunii lor), certificarea conturilor statului și evaluarea politicilor publice”.

O primă remarcă: apropierea dintre școli și colegii întrucât să faciliteze parcursul elevului. Curtea consideră că unitățile de învățământ ar trebui sa beneficieze de mai multă autonomie pentru a-și stabili relații pentru continuitatea educațională a elevului în formarea sa.

O a doua remarcă: Curtea estimează, de asemenea, că fișa postului a profesorilor ar trebui reformată: este vorba de luarea în calcul a activităților și intervențiilor “hors de la classe”, în afara clasei.

  • Ca referință – salariile profesorilor din Franța: Dacă, în România, salariul mediu brut anual real al cadrelor didactice cu vârste între 24-64 de ani din școlile publice este de circa 12.000 de euro, în Franța salariul mediu brut anual real al unui profesor este de circa 36.000 de euro, conform celui mai recent raport al Eurydice – pe larg, aici.
Sediul Curții de Conturi din Franța / Foto: © Kovalenkov Petr | Dreamstime.com

A treia remarcă: Să se facă o adaptare la modalitățile de formare continuă sau să se găsească soluții pentru înlocuirea profesorilor absenți pentru durate scurte de timp (detalii, mai jos, despre profesorii care lipsesc de la ore din Franța).

Altă remarcă din raport: “ameliorarea performanței și echității în sistemul educațional cere o capacitate de adaptare mai puternică la contextele locale și la profilurile elevilor” – pentru acest aspect, Curtea de Conturi pledează pentru “o politică de evaluare ambițioasă” a elevilor și a școlilor, bazată pe note, absențe, implicarea elevilor, totodată cu referire la evaluările naționale “insuficiente” din sistem.

Despre fenomenul absențelor profesorilor, la clasă. Majoritatea profesorilor din Franța au avut înlocuitor la 20% din orele la care au lipsit / Motivele: personale sau pentru că “cercurile pedagogice sunt puse în timpul orelor (de curs”

Publicația FranceInter.fr scrie că, la începutul lunii decembrie, Curtea de Conturi din Franța a luat și o poziție legată de absențele profesorilor de la clasă, un fenomen care, în ultimii ani, a îngrijorat sistemul de educație din Hexagon, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere a calității actului educativ.

De ce lipsesc profesorii de la unele ore: Absențele cadrelor didactice sunt legate fie de motive personale – sunt bolnave / au un copil bolnav ori trebuie să se prezinte la diverse verificări medicale – fie de “obligații profesionale”. Iar prin obligații profesionale se înțeleg, printre altele, cursurile de formare continuă. “Instituția de învățământ trebuie să se asigure că organizarea examenelor sau a concursurilor și a întâlnirilor pedagogice nu încalcă sistematic timpul de cursuri al elevilor, că programele de formare au loc în afara orelor de predare și că profesorii care participă la excursii sau ieșiri școlare sunt înlocuiți sistematic [la ore]”, subliniază Curtea de Conturi.

Instituția apreciază, așa cum se arată în raportul oficial, consultat de EduPedu.ro, că, pentru absențe mai lungi de 15 zile, în 96% dintre cazuri profesorii au înlocuitori la ore încă din a doua zi. Pentru perioade de absență mai scurte de 15 zile, doar 20% dintre cazuri găsesc înlocuitori la clasă. Din 2,5 milioane de ore, 500.000 sunt făcute [cu înlocuitor], precizează raportul.

Supărările Curții – pierderi financiare

Curtea de Conturi estimează că aceste absențe costă mai mult de un miliard de euro. În total, costul înlocuirii și costul neînlocuirii și, prin urmare, al serviciului neprestat elevilor, este estimat la patru miliarde de euro. “Profesorii nu sunt mai absenți decât alți funcționari publici de stat”, se accentuează, în final, în raport.

Dar rămâne sarcina școlii să găsească soluții interne pentru a organiza mai bine gestionarea acestor absențe, concluzionează FranceInter pe baza aceluiași raport.

__________

*Ce este OECD, referința din text legată de alocarea medie din PIB pentru Educație: 32 de țări sunt membre OCDE. Celor 20 de state care au fondat organizația în 1961, printre care s-au numărat Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi SUA, li s-au alăturat începând cu anul 1964 alţi 10 parteneri, printre care Australia, Japonia sau ţările din Grupul de la Visegrad, ultima ţară din grup admisă fiind Republica Slovacă, în decembrie 2000. În 2010 s-au finalizat negocierile de aderare a patru state din cadrul grupului de ţări invitate la aderare, şi anume Chile, Slovenia, Estonia şi Israel, ultimele două fiind invitate să adere în cadrul reuniunii ministeriale a Consiliului OCDE/MCM 2010 de la Paris (27-28 mai 2010), în prezent aşteptându-se finalizarea procedurilor legislative interne de aderare.

În prezent, statele membre ale Organizaţiei deţin împreună peste 70% din producţia şi comerţul mondial cu bunuri şi servicii şi peste 90% din volumul investiţiilor străine directe la nivel mondial, fapt pentru care Organizaţia a fost numită «clubul ţărilor bogate»potrivit Ministerului Afacerilor Externe.

Foto: © Brett Critchley | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
VIDEO Educația nu este o povară pentru țări, este cea mai profitabilă investiție pe care o pot face, spune Jean Michel-Blanquer, ministrul Educației din Franța: Într-o lume tot mai tehnologizată care riscă să se dezumanizeze, avem nevoie de factorul uman mai mult ca niciodată – una din prioritățile Hexagonului la președinția Consiliului UE
Rezultatele Evaluărilor Naționale din Franța de la clasa pregătitoare și clasa I. Elevii francezi au mers la școală în pandemie și au rezultate asemănătoare cu cele din 2019, ori chiar mai bune
Cazul Samuel Paty în Franța, la un an de la asasinatul profesorului de istorie-geografie / Profesor: Acum îmi cântăresc fiecare cuvânt

____________________

– Citește EduPedu.ro și pe Google News
📰 Știri La Zi Din Educație 📰

3 comentarii
  1. „Despre profesorii francezi care lipsesc de la ore…” I-auzi!… Să știe și ai noștri, poate îi vor suplini într-un viitor apropiat!… 🙂

  2. Asa ca degeaba le-au dat salarii mari, tot la fel fac, chiulesc de la ore, elevii tot slab pregatiti sunt, si asta din cauza sistemului educational complet depasit, cunostintele din scoala nu sunt cerute pe piata fortei de munca, la scoala faci romana si mate si religie si desen si fizica si chimie si pe piata se cere robotica, informatica, programare, etc
    Degeaba maresti salariile profesorilor, sistemul e gresit conceput

    1. Daca crezi ca scoala nu conteaza in dezvoltarea elevilor atunci sa o desfiintam, iar elevii sa primeasca educatie de acasa.

      Cum crezi ca poti face informatica, programare, robotica fara a sti matematica si fizica?

      Mai bine fiecare isi vede de meseria si nu se mai baga peste altii crezandu-se mari specialisti, cand vom invata acest lucru simplu vom incepe sa progresam ca tara.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Daniel David, de ce au golit românii rafturile pe fondul ‘isteriei coronavirus’: Sunt prizonierii unor reacții automate, pe fondul caracteristicii noastre de a interpreta incertitudinile ca pericole

Mai multe magazine mari din București au rămas cu rafturile goale, la începutul acestei săptămâni, pe fondul isteriei mediatice legate de coronavirus. Care sunt mecanismele care i-au determinat pe români…
Vezi articolul

Medic dermatolog: Spălatul des pe mâini și dezinfectarea, recomandate pentru protejarea de coronavirus, îndepărtează bariera naturală a pielii împotriva virusurilor și bacteriilor. Să folosim crema de multe ori pe zi / Despre mitul cremelor cu gălbenele și eficiența reală a mănușilor

Este foarte important ca după ce dezinfectăm mâinile să hrănim pielea uscată deja, ca să refacem bariera lipidică împotriva virusurilor și bacteriilor. Sfatul vine de la medicul dermato-venerolog Ana-Maria Forsea.…
Vezi articolul

Daniel David: Educația este ministerul de „forță” pentru țară și cetățeni. Încă am încredere că educația și cercetarea vor deveni căutate în noul guvern

Ocolirea portofoliului educației de către partidele aflate acum în negocieri pentru formarea guvernului “ar fi o greșeală imensă”, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Într-o analiză realizată în prima zi…
Vezi articolul

Daniel David: Este o mare greșeală să legăm ideea de patriotism de România veche, care astăzi înseamnă că ești desuet, depășit și izolat în lumea globală / România modernă se va impune în câțiva ani

România este terenul unei lupte paradigmatice între profilul său vechi și profilul unei țări moderne. Iar “în câțiva ani România modernă se va impune, pe măsură ce generațiile acum tinere…
Vezi articolul