Rezultatele Evaluărilor Naționale din Franța de la clasa pregătitoare și clasa I. Elevii francezi au mers la școală în pandemie și au rezultate asemănătoare cu cele din 2019, ori chiar mai bune

2.326 de vizualizări
Foto: © Ammentorp | Dreamstime.com
În lunile septembrie – octombrie ale acestui an, în Franța au avut loc testări masive ale elevilor, similare cu Evaluările Naționale din România. Elevii de clasa pregătitoare, cei de clasa I, de clasa a V-a și elevii din primul an de liceu au fost evaluați la franceză și matematică pentru a observa unde se situează, unde au nevoie de ajutor, unde se descurcă. Pentru moment, doar pentru clasele mici (pregătitoare și întâi) au fost comunicate rezultatele, urmând foarte curând să se analizeze și celelalte teste. Un lucru este clar, arată datele ministerului din Franța: școlarii francezi se află la aproximativ același nivel dinainte de închiderea școlilor și de carantina din martie 2020. Cum s-au susținut probele, cum arată cifrele, care sunt obiectivele?

EduPedu.ro a analizat raportul pus la dispoziție de ministerul francez al Educației pe 16 noiembrie și informările de pe site-urile ministerului de resort. Potrivit informațiilor oficiale, 1,6 milioane de elevi de clasa pregătitoare și clasa întâi au susținut aceste teste, în 33.000 de școli publice și private din Franța. Evaluările constau în rezolvarea unor exerciții pe niște caiete de lucru care mai apoi sunt verificate și notate de profesori, în sistemul eduscol, în funcție de niște coduri și descriptori, pentru centralizarea datelor la nivel național.

  • La clasa pregătitoare, testele au fost date între 13 și 24 septembrie de aproximativ 840.000 de elevi. Pe 17 ianuarie începe altă sesiune de probe pentru a vedea dacă elevii au reușit să progreseze sau nu (sursa). La franceză au fost 3 părți de test a câte 10 minute fiecare; la matematică, 2 părți a câte 10 minute fiecare.
  • La clasa întâi, testele au fost date în aceeași perioadă ca la CP, de aproximativ 840.000 de elevi. Pentru fiecare elev, învățătorul propune un plan de remediere a situației școlare (sursa). Au fost două părți de exerciții, fiecare de câte 12 minute și o probă individuală de 2 minute – la franceză – și două părți de exerciții matematice, fiecare de 15 minute. de Vezi obiectivele și conținuturile evaluate, așa cum scrie în raport, mai jos.

Testele au fost date în format clasic, pe hârtie. La clasele a V-a și a IX-a, testele au fost susținute direct pe calculator, în format electronic. Subiectele de la examene încă nu sunt disponibile, dar la finalul articolului este atașat un caiet de lucru cu modele pentru exerciții publicat de departamentele pentru educație ale guvernului francez (la clasa I).

La clasa a V-a și a IX-a, rezultatele încă nu sunt disponibile. Cei de clasa a V-a au susținut în perioada 13 septembrie – 1 octombrie două probe de câte 60 minute, cu rolul de a verifica ce competențe deține fiecare elev în cadrul unei ‘continuități’ adaptate la gimnaziu. Elevii din primul an de liceu au susținut probe asemănătoare, cu rezultatele automatizate, pe calculator.

Rezultatele – mai bune decât în 2020 și măcar la fel de bune ca în 2019

Spre exemplu, anul acesta, “rezultatele elevilor [de CP] la franceză sunt cel puțin la un nivel la fel de bun” ca cele din 2019, se arată în document, cu legătură la competența “recunoașterea literelor alfabetului și cunoașterea corespondenței dintre cele trei moduri de a le scrie“, unde 81,5% dintre elevi au obținut calificativul “satisfăcător”, la o diferență de 1,4 puncte procentuale față de începutul anului 2019. În 2020, 77,8% dintre copii au obținut “satisfăcător”, deci o descreștere care însă a fost recuperată. La exercițiul de recunoaștere a literelor, cel mai slab punctat, s-a înregistrat totuși o creștere de 5 pp, de la 59% la 64,1% elevi care au obținut calificativul reper.

Foto: captură – raport

Tot la clasa pregătitoare, la matematică, autorii documentului notează, la fel, că “rezultatele elevilor [de CP] la matematică sunt cel puțin la un nivel la fel de bun” ca cele din 2019. La exercițiul de comparare a numerelor, aproape 80% dintre elevi au luat “satisfăcător” anul acesta, pe când acum 2 ani erau circa 77% de copii cu acest calificativ. În 2020, rezultatul era și mai jos – aproape 76%.

Foto: captură – raport
  • De menționat este că, în 2020, aceste evaluări s-au ținut în ciuda contextului epidemiologic și, la acea vreme, autorii rapoartelor remarcau scăderea generală a punctajelor. La clasa pregătitoare, aceștia notau o “ușoară scădere, în mod special la conținuturile care au fost atinse în partea de final a ultimului an de grădiniță” (n. red. ultima parte a anului școlar 2019-2020 fiind afectată de pandemie, de închiderea școlilor: martie 2020).
La clasa I

Franceză: De asemenea, rezultatele sunt similare celor din 2019 sau mai bune, se notează în raport. De exemplu, o îmbunătățire semnificativă ar fi la exercițiul de citit cu voce tare: față de 2020, se înregistrează o creștere de aproape 6 procente, de la 66,6% la 73,1% elevi care s-au înscris la nota “satisfăcător”. La un nivel exact ca cel de acum 2 ani, stau elevii la capitolul scrierea cuvintelor, un exercițiu de ortografiere după denumire: 77,1% și 77,1%, oricum cu circa 5 pp mai mult decât în anul pandemic.

Foto: captură – raport

Matematică: Aici, în textul de prezentare, se notează că la matematică s-a înregistrat o scădere a notelor în 2020, însă nu atât de mare ca la cele de la limba franceză. Se remarcă și că notele sunt, din toate punctele de vedere, mai mari ca în 2019. La scrierea numerelor, situația arată că, în 2019, 72,6% dintre elevi au obținut “satisfăcător”. În 2020 a existat o scădere de 0,8 pp, iar în 2021 o creștere cu 3,5%. Alt exemplu: la citirea numerelor, progresul față de 2019 este de 2,8 pp.

Foto: captură – raport
Obiective și conținuturi evaluate, conform raportului

“La începutul clasei pregătitoare, evaluarea oferă o imagine de ansamblu asupra unora dintre abilitățile dezvoltate în grădiniță. La limba franceză, reperele alese urmăresc să evalueze cunoștințele și abilitățile a patru dintre obiectivele programului:

  • înțelegerea textelor orale;
  • lucrul cu silabele;
  • diferențele dintre sunete;
  • recunoașterea literelor alfabetului și cunoașterea corespondenței dintre cele trei moduri de a le scrie.

La matematică (…) au fost evaluate: utilizarea numerelor (compararea, efectuarea unei mulțimi, utilizarea numărului pentru a exprima poziția unui obiect, utilizarea simbolurilor pentru analogii etc.) și studierea numerelor (citirea, scrierea în cifre, stabilirea mulțimilor, compuneri și descompuneri, [exerciții de tipul] ‘spuneți cât să eliminați sau să adăugați pentru a obține…’).

La începutul clasei întâi (…), la limba franceză, reperele alese urmăresc să evalueze cunoștințele și abilitățile (…) în ceea ce privește citirea și înțelegerea scrisului:

  • identificarea rapidă a cuvintelor;
  • decodarea cu ușurință a cuvintelor necunoscute;
  • recunoașterea cuvintelor frecvente (…);
  • citirea și înțelegerea textelor adaptate maturității și culturii școlare a elevilor;
  • citirea, cu voce tare, fluent.

La matematică, sunt patru competențe care au fost evaluate în zona numerelor și calculelor. S-a evaluat și domeniul spațiului și al geometriei”, se arată în raport.

Evaluările din Franța, la începutul anului – pentru “a determina cel mai bun mod de a sprijini un elev pe tot parcursul anului”

Evaluările Naționale din Franța au loc la începutul anului școlar. De ce? “Scopul [testărilor] este de a oferi repere care să le permită profesorilor să aprecieze pe deplin realizările din procesul de învățare din clasele CP și CE1, încă de la începutul anului. Obiectivul principal al acestui proces este ca profesorii să poată identifica cât mai repede nevoile fiecărui elev și astfel să ofere cea mai adecvată și mai timpurie asistență posibilă. Evaluările se desfășoară așadar la începutul anului și nu la sfârșitul anului, obiectivul fiind acela de a determina cel mai bun mod de a sprijini un elev pe tot parcursul anului (…)”, se arată într-o informare oficială, într-o rubrică de întrebări și răspunsuri pentru elevi și părinți, legate de testele naționale.

În România, probele Evaluărilor Naționale se desfășoară în semestrul al doilea al anului școlar, pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, fiind formative. Evaluările Naționale de la clasa a VIII-a au loc la finalul anului școlar, însă nu intră în această categorie întrucât au caracter sumativ și pentru intrarea la liceu. În total, elevii români trec prin 3 testări – 2 în școala primară și una în gimnaziu – care au rolul de a constata care este nivelul fiecăruia, raportat la nivelul colegilor din întreaga țară.

Structura sistemului școlar din Franța, pe scurt

După 3 ani de grădiniță (école maternelle), în Franța, un copil de 6 ani intră la clasa pregătitoare (CP – Cours Préparatoire). După aceasta, urmează 4 ani de școală primară (CE1, CE2, CM1, CM2 – Cours Elémentaire 1 și 2, Cours Moyen 1 și 2).

Urmează gimnaziul și liceul, 7 ani de studiu numerotați descrescător. La 11 ani, elevul intră în gimnaziu (Collège) în echivalentul clasei a V-a de la noi (sixième – 6e), în școala generală. Apoi parcurge clasa a VI-a (cinquième), a VII-a (quatrième) și a VIII-a (troisième), care se termină cu o serie de examene naționale pentru a intra la liceu – Le diplôme national du brevet. La liceu, pe care îl termină de regulă la 18 ani, sunt trei clase care continuă numărătoarea descrescătoare începută la gimnaziu: La seconde (“a doua”), La première (“prima”) și Anul terminal la finalul căreia susțin examenul de Bacalaureat. În total, 12 ani de studiu.

  • Evaluările naționale se țin în acest format din 2017; în 2015, s-a reformat sistemul de evaluare cu introducerea unor procese informatice care protejau datele personale și eficientizau procesul de corectare și transmitere a rezultatelor la centru. Evaluările Naționale din Franța au un trecut controversat, au suferit mai multe modificări pe parcursul timpului. Au fost introduse în anul 1974, scrie FranceTvInfo, pentru ca autoritățile să se asigure că “democratizarea învățământului este însoțită de o evaluare standardizată a elevilor”.
Foto: eacea.ec.europa.eu – portalul Eurydice
Elevii și profesorii au avut modele de evaluări și de ‘caiete’ de lucru

Pe eduscol.fr, platforma națională de educație, resurse, ghiduri și informatizare a învățământului din Franța (pentru testele naționale, de exemplu), profesorii și elevii au avut la dispoziție modele de fișe și de caiete de lucru asemănătoare celor de la testările oficiale.

Un exemplu – un caiet cu exerciții pentru clasa I:

Foto: © Ammentorp | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Vezi și: Efectele pandemiei în școală. O scădere cu 18 puncte a procentului copiilor care puteau să rezolve probleme de o anumită dificultate, iar decalajele sunt și de 50%, spune Dragoș Iliescu, profesor universitar și expert internațional în testare: Simplificat, „un copil care lua nota 6 înainte de pandemie, ia acum 4”

3 comments
  1. Sa ne raportam la un salariu de profesor din Franta?
    Sa apreciem profesorii romani care in conditiile existente dau dovada de polivalente?
    Stim de familiile care duc traiul de pe o zi pe alta, care fiece zi e o lupta?
    Stim de familiile care prin nepotisme avanseaza in cercuri socio-profesionale?
    ..adevarul nu doare, la romani..ci, e doar o actiune bifata pe hartie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Abandonul școlar – o problemă pe care tinerii din România o văd la fel de gravă precum prețurile mari sau corupția / Există încredere în școală, dar modul în care ea îi pregătește pe elevi pentru viață și muncă e o problemă serioasă – sondaj IRES

Tinerii din România au încredere relativ ridicată în sistemul educațional preuniversitar, dar, în același timp, ei observă probleme acute în acest sistem. Abandonul școlar este una dintre principalele probleme pe…
Vezi articolul