Franța extinde Evaluările naționale anuale și la clasele a III-a și a VII-a, din septembrie 2023, după ce au fost pilotate anul trecut pe zeci de mii de elevi

508 vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Autoritățile din Educația franceză au decis ca elevii de clasele a III-a și a VII-a să susțină și ei, anual, Evaluări naționale la Limba franceză și Matematică, potrivit informațiilor de pe portalul european Eurydice. La începutul acestui an școlar, zeci de mii de elevi au luat parte la o pilotare la nivel național ale cărei rezultate au fost evaluate de un grup de experți din organismul de specialitate al Ministerului Educației. În prezent, elevii din Clasa pregătitoare, I, a V-a și a IX-a (primul an de liceu) dau aceste testări.

Mai exact, cele două testări au avut loc în septembrie și octombrie 2022 pentru 40.000 de mii de elevi din clasele ”Cours Moyen” 1 (CM1) și 4ème (La quatrième), adică, prin analogie cu sistemul românesc de învățământ, clasele a III-a și a VII-a.

”La finalul sesiunilor de testare, răspunsurile elevilor au fost analizate – din punct de vedere pedagogic și psihometric – de către grupuri de experți formate din profesori, consilieri educaționali și inspectori, coordonate de Direcția de Evaluare, Prognoză și Monitorizare a Performanței (DEPP). 

De la începutul anului școlar 2023-2024, toți elevii din clasele a IV-a și a VIII-a vor susține aceste evaluări naționale la franceză și matematică, care vor oferi cadrelor didactice repere pedagogice pentru a preveni dificultățile (de învățare – n. red.)”, scrie pe Eurydice, portalul european de informații din Educație.

Structura sistemului de Educație din Franța, pe scurt

După 3 ani de grădiniță (école maternelle), în Franța, un copil de 6 ani intră la clasa pregătitoare (CP – Cours Préparatoire). După aceasta, urmează 4 ani de școală primară (CE1, CE2, CM1, CM2 – Cours Elémentaire 1 și 2, Cours Moyen 1 și 2).

Urmează gimnaziul și liceul, 7 ani de studiu numerotați descrescător. La 11 ani, elevul intră în gimnaziu (Collège) în echivalentul clasei a V-a de la noi (sixième – 6e), în școala generală. Apoi parcurge clasa a VI-a (cinquième), a VII-a (quatrième) și a VIII-a (troisième), care se termină cu o serie de examene naționale pentru a intra la liceu – Le diplôme national du brevet. La liceu, pe care îl termină de regulă la 18 ani, sunt trei clase care continuă numărătoarea descrescătoare începută la gimnaziu: La Seconde (“a doua”), La Première (“prima”) și La Terminale (“anul final”) la sfârșitul căreia susțin examenul de Bacalaureat. În total, 12 ani de studiu – potrivit platformei europene Eurydice de monitorizare a sistemelor și politicilor din educația țărilor din Europa.

România nu a elaborat până acum nicio politică educațională pe baza rezultatelor de la Evaluările Naționale de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a din anul școlar 2013-2014 de când se susțin unitar la nivelul întregii țări. Fostul ministru Mircea Miclea spunea, într-un interviu din ianuarie 2020, că, în România, aceste evaluări nu sunt folosite pentru scopul lor inițial, pentru că ministerul “nu a cerut profesorilor să utilizeze aceste note, aceste valori, ca modalitate de a crea programe individualizate de învățare”.

“Ar fi momentul de-a face foarte serios Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ar trebui discutate pentru fiecare elev în parte, realizat un plan remedial pentru fiecare. Dar fără o evaluare riguroasă nu poți face planuri serioase. Dacă nu ai o evaluare serioasă a realității, nu știi unde și cum trebuie să intervii. Acest lucru e clar în puterea Ministerului, dar Ministerul nu o face”, a mai atras atenția Mircea Miclea, într-un scurt interviu acordat Edupedu.ro anul trecut.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
2022 – Rezultatele de la evaluările naționale din Franța, folosite de Ministerul Educației de la Paris pentru măsuri remediale în clasele primare și a V-a / Instituția anunță ghiduri pentru profesori și o nouă evaluare la clasa a III-a
2021 – Rezultatele evaluărilor naționale în primul an de gimnaziu, în Franța. Elevii au progresat la matematică și franceză, față de 2020, arată rezultatele. Totuși, aproape 50% dintre ei “nu citesc cursiv”, potrivit ministerului francez al Educației
2021 – Rezultatele Evaluărilor Naționale din Franța de la clasa pregătitoare și clasa I. Elevii francezi au mers la școală în pandemie și au rezultate asemănătoare cu cele din 2019, ori chiar mai bune

1 comment
  1. “examenele… au fost pilotate” – grea rău limba romana pentru unii jurnaliști care nu prea au pus mana pe almanahe.

    Verbul “a pilota” în limba romana are doar sensul de a conduce, a îndruma. Nici în franceza “piloter” nu înseamnă a testa sau a experimenta (sensul din articol). Exemplu de beție de cuvinte adaptata realităților secolului XXI. Oare domnul Lefter ce note a luat la evaluarea nationala?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Grădinița Politehnica, prima unitate de învățământ din România acreditată direct de ministrul Educației, peste decizia Consiliului ARACIP care a hotărât neacreditarea

Școala Primară „Politehnica” a Universității Politehnica din București a primit acreditare pentru nivelul preșcolar – grădiniță, pentru anul școlar următor – 2022-2023, potrivit unui ordin semnat de ministrul Educației, Sorin…
Vezi articolul

Academia Română a lansat o scrisoare de protest împotriva demiterii lui Nicolae Zamfir de la conducerea Institutului Național de Fizică Nucleară: “Actul și maniera demiterii de către Ministrul Educației sunt de neînțeles”

“Actul şi maniera demiterii de către Ministrul Educației și Cercetării a Directorului General al Institutului care implementează Proiectul ELI-NP sunt de neînţeles. În plus, ele au conotații mai largi, reprezentând…
Vezi articolul

“Nu pot să spun că anul viitor alocarea din PIB pentru cercetare în România va fi de 2%”, adică 1% finanțare publică și 1 % privată, spune noul ministru Bogdan-Gruia Ivan / La începutul anului, Nicolae Ciucă și Sebastian Burduja vorbeau despre 1% de la buget pentru cercetare în 2024

Ținta de 2% din PIB pentru cercetare – 1% din bani publici și 1% din zona privată – este “mai mult decât curajoasă”, dar “nu pot să spun că anul…
Vezi articolul