România, printre țările din UE cu cea mai mare scădere a procentului de tineri liber-profesioniști în ultimii ani, nu oferă măsuri de sprijin pentru antreprenoriat prin învățare nonformală – raport CE

197 de vizualizări
Rata finală de promovare a Bacalaureatului 2020
Foto: Pexels.com
Procentul liber-profesioniștilor în rândul populației tinere (15-29 de ani) active pe piața muncii, în România, este printre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene, dar, în același timp, țara înregistrează și una dintre cele mai mari scăderi a acestui procent în ultimii ani, potrivit celui mai nou raport privind situația tinerilor din UE. Același raport semnalează, totodată, că România este printre puținele țări, preponderent est- și sud-europene, care nu oferă măsuri de sprijin pentru antreprenoriat prin învățare nonformală.

Raportul citat arată că România este pe locul 7 în UE din punct de vedere al tinerilor care se declarau liber-profesioniști în 2023: 8,8%. Între timp, ultimele date Eurostat arată o ușoară îmbunătățire a situației în 2024 – 9,1%. 

Procentele sunt, însă, considerabil mai mici decât în 2019, când 10,6% dintre tineri – cu 1,5 puncte procentuale mai mult decât anul trecut – se declarau liber-profesioniști.

Sursa: Raport privind situația tinerilor din UE – 2025

Comparativ, o asemenea scădere, între 2019 și 2023, s-a mai înregistrat doar în Cipru și Grecia, potrivit raportului CE menționat.

  • Acesta face trimitere la un Eurobarometru din 2023 care arată că, la nivel UE, dintre motivele care îi determină pe oameni să aleagă această cale pe piața muncii, cele mai importante țin de stil de viață, nu de profitabilitate: independența, condiții de lucru flexibile, respectiv sentimentul de împlinire. În același timp, preocupările financiare reprezintă principalul motiv pentru tinerii care optează să nu deschidă propria afacere, un alt factor important, din acest punct de vedere, fiind lipsa competențelor.
Sursa: Raport privind situația tinerilor din UE – 2025

Documentul citat arată că cele mai multe state europene – două treimi dintre acestea – au stabilit măsuri de întărire a acestor competențe pentru antreprenoriat prin învățare nonformală. Nu este, însă, cazul României, unde nu există astfel de măsuri – situație care se mai întâlnește în câteva țări central și est-europene (Polonia, Ungaria, Croația), sau din sudul Europei (Italia, Grecia), dar și în părți din Belgia.


1 comment
  1. ori esti tânar , ori esti profesionist. altfel e o strutocamila
    meserii de liber profesionist pt tineri , in general arta , servicii etc.. adica nu prea produci nimic . pai noi ne comparam cu tarile nordice ?? păi astia au avut comunism ?
    noi avem resursele lor ?
    tinerii romani se fac ori medici ori IT istii. ca din asta se mai poate trai cat de cat .
    liber profesionist inseamna sa deschizi o afacere cu bani din banca probabil. cred CA aici e disperarea bancilor ca romanul nu prea mai vrea sa se imprumute SI bine face.
    ca sa nu mai zic de barabula fierbinte cu imprumuturi pt studii , alta gogorita care nenorocește lumea.
    uitati va in SUA ca nici la 40 de ani nu termina de platit studiile ..
    ce liber profesionisti visati?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Relatarea unui părinte, din careul unei școli din centrul Bucureștiului: Fix ca acum 30 de ani. Directoarea cu reprezentanții primăriei, poliției, bisericii, nu m-ar mira să fi fost și de la Elcen sau Metrorex, băteau câmpii

„Am rămas consternat de careu. Fix ca acum 30 de ani. Ticseală maximă de părinți cu copii, gălăgie, iar directoarea cu reprezentanții primăriei, poliției, bisericii, nu m-ar mira să fi…
Vezi articolul

Doi elevi au cerut tuturor inspectoratelor județene informații despre navetă, educația pentru minorități, „ilegalități” printre profesori. Raportul rezultat: Doar 1 din 6 navetiști ar fi primit bani pentru decont / În 9 județe nu se face deloc școală în limba maternă

Mai puțin de 20% dintre elevii navetiști din România ar fi primit bani pentru decontarea navetei în anul 2020-2021, potrivit estimărilor făcute de un „grup informal de inițiativă”, numit “Cu…
Vezi articolul

De ce nu mai vor copiii să revină în clase, după aproape doi ani de școală online? Aura Stănculescu, psihopedagog: Notele au fost mari, paradoxal, pentru că au fost obținute mai mult pe lucrări pe care le puteau face mai bine acasă în toate felurile și de către oricine

Școala online i-a făcut pe mulți dintre elevi să nu își mai dorească revenirea fizică la ore. Directorul Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, Aura Stănculescu a precizat…
Vezi articolul