România va plăti circa 1,1 milioane euro taxe de participare la două evaluări internaționale ale competențelor elevilor, TIMSS 2027 și ICILS 2028 / Responsabilă cu organizarea va fi Universitatea din București, care nu a publicat nici după un an rapoartele naționale pentru ultimele ediții ale celor două studii

România urmează să plătească 730.000 de euro pentru participarea, în perioada 2025-2027, la Studiul Tendințe în Studiul Internațional al Matematicii și Științelor – TIMSS 2027, precum și 385.000 de euro pentru participarea, în 2025-2028, la Studiul Internațional privind Competențele Digitale și Alfabetizarea Informațională – ICILS 2028, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern. Așa cum s-a întâmplat și la precedentele ediții, de organizarea, în România, a acestor studii referitoare la competențele elevilor se va ocupa tot Universitatea din București, care, când a publicat ultimele rezultate TIMSS/ICILS, a anunțat că în 2025 va prezenta și rapoarte naționale rezultate din aceste cercetări, lucru care, însă, nu s-a întâmplat la aproape un an de atunci.

Ambele studii sunt realizate sub umbrela Asociației Internaționale pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și sunt organizate separat de principala cercetare de profil a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), PISA. TIMSS urmărește să evalueze competențele copiilor de clasa a IV-a și a VIII-a la matematică și științe, iar ICILS evaluează capacitatea elevilor de clasa VIII-a de a utiliza tehnologia.

Potrivit proiectului de HG pus în consultare de Ministerul Educației, Universitatea din București, care s-a ocupat și până acum de aceste cercetări, este desemnată Centru Național ICILS 2028 și Centru Național TIMSS 2027. În această calitatea, ea va gestiona și coordona implementarea studiilor, va comunica cu consorțiile internaționale care se ocupă de cele două cercetări, va selecta eșantioanele naționale, va pregăti testarea pilot și testarea principală și va analiza datele naționale, va elabora rapoarte naționale și va disemina rezultatele studiilor la nivel național.

• Despre felul cum a prezentat UB datele precedentelor studii la nivel național, citește mai jos 

Pentru participarea la TIMSS 2027, România va plăti o taxă internațională în cuantum de 730.000 euro. Suma va fi plătită în patru tranșe anuale:

• 219.000 euro în 2025
• 219.000 euro în 2026
• 182.500 euro în 2027
• 109.500 euro în 2028

Potrivit proiectului de HG, costurile operaționale prevăzute pentru implementarea studiului TIMSS 2027 sunt de 160.000 euro.

Pentru ICILS 2028, taxa de participare prevăzută este de 385.000 de euro. Proiectul de HG prevede ca aceasta să se achite în două faze: suma de 96.250 euro va fi achitată direct IEA, iar suma de 288.750 euro (75% din valoarea taxei) va fi acoperită printr-un grant contractat cu Comisia Europeană prin programul Erasmus+.

Pentru implementarea ICILS 2028 sunt prevăzute costuri operaționale de 72.000 euro.

• Proiectul de HG prevede că „finanțarea taxelor de participare și asigurarea costurilor operaționale de implementare a TIMSS 2027 și a ICILS 2028 se asigură de la bugetul de stat, cap. 65.01 Învățământ, titlul 55 Alte transferuri”.

Educație bazată pe date vs. lipsa datelor sintetizate la nivel național

Nota de fundamentare a proiectului de HG pus acum în consultare arată că „în ultimii ani, România și-a reafirmat angajamentul față de fundamentarea științifică a politicilor educaționale, prin reluarea participării la studiile prestigioase dezvoltate” de IEA, precum TIMSS și ICCS, precum și prin participarea la ICILS. Potrivit aceluiași document, „aceste studii au asigurat date comparative esențiale pentru fundamentarea politicilor și a programelor naționale din domeniul educației”.

Tot nota de fundamentare arată:

• „Creșterea calității educației reprezintă un obiectiv strategic al României, iar participarea țării noastre la studiile internaționale coordonate de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale facilitează monitorizarea evoluției în timp și în comparație cu alte țări, a competențelor matematice, digitale, de lectură și civice ale elevilor români. Rezultatele acestor studii furnizează date empirice indispensabile pentru procesul de actualizare și implementare a curriculumului național centrat pe competențe. De asemenea, deoarece domeniile de evaluare ale studiilor IEA corespund cu domeniile de competențe cheie stabilite prin profilul absolventului, acestea ne oferă date importante pentru a evalua performanțele elevilor români în raport cu idealul educațional. (…)”

În același timp, proiectul de HG arată că UB, în calitate de Centru Național ICILS / TIMSS, are printre responsabilități „analiza datelor naționale, elaborarea rapoartelor naționale și diseminarea la nivel național a rezultatelor studiilor TIMSS 2027 și ICILS 2028”.

Lucru care nu s-a întâmplat până acum, în mod public, în cazul precedentelor cercetări TIMSS / ICILS, prezentate în urmă cu un an. Mai precis:

În cazul ICILS 2023, Edupedu.ro a semnalat, pe 19 noiembrie 2024, că Ministerul Educației și Universitatea din București au prezentat „coafat” raportul internațional, fără să prezinte principalele date propuse de acesta, anume cele privind competențele elevilor de clasa a VIII-a în folosirea eficientă a tehnologiei. Într-un virulent drept la replică, UB susținea atunci că un raport național complet cu privire la datele pentru România urma să fie „finalizat spre publicare la începutul anului 2025”.

Până în acest moment, UB nu a prezentat public, spre diseminarea informației, un raport național privind ICILS 2025. Pe de altă parte, datele extrem de sumare prezentate acum un an – scorul mediu al elevilor români, comparat cu cel mediu la nivelul întregului studiu internațional – sunt reluate cu foarte puține adăugiri în nota de fundamentare a noului proiect de HG:  

• „Elevii demonstrează competențe de bază în utilizarea TIC, dar au dificultăți în ceea ce privește abilitățile de gândire computațională și rezolvarea de probleme complexe. Scorul mediu obținut de România este 418 față de 476 media ICILS.”

Edupedu.ro a prezentat pe larg datele privind competențele digitale ale elevilor aici.

Studiul internațional TIMSS 2023 au fost prezentat în decembrie 2024 – vezi o analiză detaliată realizată atunci de Edupedu.ro. În România, datele cu privire la situația din țară au fost prezentate, de asemenea, sumar în momentul lansării, atât de către MEC, cât și de către UB. Universitatea preciza atunci că raportul de țară va fi publicat „la o dată ulterioară, care va fi anunțată public”.

În septembrie 2025, Edupedu.ro a semnalat că România a avut rate de participare sub limitele „acceptabile” la TIMSS 2023, în condițiile în care desfășurarea studiului s-a suprapus cu greva profesorilor din acel an. Acum două uni, UB, care încă nu prezentase un raport național cu privire la această cercetare, preciza că acesta „va fi publicat în jurul datei de 1 octombrie 2025”.

La începutul lunii noiembrie 2025, la 11 luni după publicarea raportului internațional și la o lună după data anunțată de UB, raportul național TIMSS 2023 nu a fost încă publicat și prezentat public.

Proiectul de HG – TIMSS 2027 / ICILS 2028:

Citește și:

Manipularea datelor privind competențele digitale ale elevilor români, făcută de Ministerul Educației și Universitatea din București care prezintă „coafat” raportul internațional ICILS 2023 / Instituțiile au omis deliberat datele esențiale despre realitatea din școli: elevii români de clasa a VIII-a – ultimii din Europa în utilizarea eficientă a tehnologiei

EXCLUSIV România a avut rate de participare sub limitele „acceptabile” la TIMSS 2023 – singurul studiu internațional care a semnalat performanțe bune pentru elevii români de clasa a IV-a la Matematică / Organizatorul internațional declară că o rată mai scăzută de participare nu înseamnă, „în mod necesar”, că rezultatele sunt mai puțin reprezentative, iar Universitatea din București susține că datele sunt valide

BREAKING Rezultatele TIMSS 2023: Elevii români sunt pe locul 6 în Europa la Matematică în clasa a IV-a, situație care se deteriorează în gimnaziu – arată testarea internațională / La clasa a VIII-a este aproape triplu procentul de analfabetism numeric și științific, față de clasa a IV-a