Guvernul nu alocă 6% din PIB Educației nici în 2023 și amână pentru al 12-lea an aplicarea legii, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență

2.881 de vizualizări
Foto: Octav Ganea – INQUAM Photos
Guvernul amână din nou articolul 8 din Legea Educației nr 1/2011, prin care bugetul Educației Naționale să fie 6% din PIB, potrivit unui proiect ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicat de Ministerul de Finanțe. Practic, acordarea a 6% din PIB s-a amânat în fiecare an de la adoptarea legii Educației în 2011. “Având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent (…) prevederile art. 8 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 se aplică începând cu anul 2024”, se precizează în proiectul de ordonanță de urgență.

Produsul Intern Brut pe 2023 a fost estimat de Comisia Națională de Prognoză: 1.552,1 miliarde lei. Bugetul pentru Educație ar fi trebuit să fie de 93 de miliarde de lei, dacă s-ar aloca 6% din PIB.

  • Fostul ministru Sorin Cîmpeanu voia să schimbe referința pentru alocarea bugetului Educației, din 6% din PIB, la 15% din Bugetul general consolidat, conform prevederilor din proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar aflat încă în lucru.

Proiectul de ordonanță publicat de Ministerul de Finanțe amână cu încă un an aplicarea articolului 8 din legea Educației Naționale nr.1/2011: “Art. XXIV. – (1) Prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2024”, precizează documentul.

Potrivit legii Educației, articolul 8 face referire la finanțarea Educației: mai exact alocarea a 6% din PIB. Art. 8: “Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Este pentru al 12-lea an consecutiv când Guvernul amână aplicarea legii și acordarea a 6% din PIB Educației. În fiecare an, Guvernul a amânat, prin Ordonanță de urgență, acordarea acestui procent. Practic, niciodată nu s-a aplicat acest procent propus în legea Educației din 2011. Guvernul a justificat amânarea alocării a 6% din PIB Educației, printr-o serie de obligații și măsuri pe care Guvernului trebuie să le ia în actualul context economic “pentru a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent, pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice”, precizează proiectul de ordonanță.

În luna august, după rectificarea bugetară, bugetul Educației pe 2022 reprezenta 2,2% din PIB.

Produsul Intern Brut pe 2023 a fost estimat de Comisia Națională de Prognoză la 1.552,1 miliarde lei. Asta înseamnă că, dacă s-ar aloca 6% din PIB, bugetul pentru Educație ar trebui să fie de 93 de miliarde de lei.

În programul de Guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB)”.

Fostul ministru Sorin Cîmpeanu voia să schimbe referința pentru modul de finanțare a bugetului Educației, prin proiectul de lege a învățământului preuniversitar. La articolul 106, alineatul 1, scrie că: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”. Iar legea ar trebui să intre în vigoare până la finalul anului 2022, spunea Cîmpeanu.

Ce ar însemna schimbarea de referință propusă de ministru, raportat la condițiile actuale?

În prezent, conform cadrului comun de raportare, bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 este de 29,98 de miliarde de lei, însemnând 2,28% din PIB pe baza PIB-ului prognozat de Comisia Națională de Prognoză anul trecut și folosit pentru construirea bugetului pe 2022. Este cea mai mică alocare din ultimii 3 ani.

Bugetul de stat e stabilit la venituri de 216,4 miliarde de lei. Raportat la acest buget, bugetul actual al educației, aflat mult sub pragul prevăzut de lege, înseamnă 13,85% din veniturile la buget, adică foarte puțin sub totalul invocat acum de ministru ca aspirație pentru un buget potrivit pentru sectorul educației.

Bugetul estimat la nivel național pentru anul viitor de către Ministerul de Finanțe este de 244,94 miliarde de lei. 15% înseamnă 36,74 miliarde de lei. Aceasta ar însemna o creștere a bugetului de doar 22% față de anul în curs, iar raportat la bugetul general creșterea ar fi de doar 2,7%.

Raportat la PIB-ul revizuit în această primăvară de Comisia Națională de Prognoză (1.327,9 miliarde), bugetul educației pe anul în curs este de 2,26% din PIB. Raportat la estimarea bugetară pentru 2023 a CNP (1.460,7 miliarde), cei 36,74 miliarde de lei, cât ar însemna 15% din buget, ar reprezenta 2,52% din PIB, adică tot sub jumătate din ținta de 6% prevăzută de lege. 

Amintim că Organizația Salvați Copiii atrăgea atenția că înlocuirea alocării a 6% din PIB pentru Educație cu 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat reprezintă, în esență, o scădere a angajamentului finanțării educației.


4 comments
  1. Cine sa aloce? Intelectualul Ciuca zis dottore sau doamna doctor Deca zisa si limbaj de lemn? Peneleul dulapului? Pesedeul ciolacului mason? Pfff …

  2. Practic se amana in fiecare an pentru ca parintii nu zic nimic iar sindicatelor nu le pasa. Intre timp cei care sufera sunt elevii si studentii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Șeful sindicatului USLIP Iași „rupe” prietenia cu fostul sindicalist Liviu Pop: De unde vor apărea cele 60.000 de locuri de muncă? Profesorii disponibilizați se vor transforma în bucătari și personal de servire?

Într-un mesaj cu puternic caracter personal, liderul sindicatului USLIP Iași, Laviuniu Lăcustă, îi reproșează ”fostului” său „prieten și coleg de luptă sindicală”, senatorul PSD, Liviu Marian Pop, faptul că 40.000…
Vezi articolul

DOCUMENT Criteriile de preselecție pentru proiectele prin care profesorii și elevii pot participa gratuit la concursurile naționale 3DUTECH / Înscrierile sunt deschise până pe 29 Mai pentru toți elevii și profesorii, indiferent de specializare, județ sau tipul școlii

La cererea elevilor și profesorilor, înscrierile în concursurile naționale 3DUTECH rămân deschise până pe 29 Mai, anunță organizatorii într-un comunicat de presă. Participarea este gratuită, iar concurenții au șansa să…
Vezi articolul

Două treimi dintre participanții la un sondaj online al Federației Asociațiilor de Părinți cred că școala fizică peste rata de infectare de 3 la mie este o decizie bună, iar 53% sunt de acord cu testarea non-invazivă a elevilor la revenirea la școală

Decizia de a menține școlile deschise pentru elevi peste rata de infectare de 3/1.000 de locuitori, adică în scenariul roșu, a fost una benefică pentru învățare, cred 68% dintre părinții…
Vezi articolul