Salonul de la Geneva a ajuns să impună un nou tip de alfabet pentru nevăzători în școala românească. Specialiști: “Așa-zisul alfabet nu prea ar putea să aibă aplicații foarte utile. Este mai mult o chestie de PR”

Foto: Ministerul Educatiei
România va deveni, oficial, prima țară din lume care implementează Alfabetul Scripor destinat nevăzătorilor și care a fost premiat la Salonul de Invenții de la Geneva – a anunțat Ministerul Educației, vineri. Cunoscut printre cercetători ca “minciună gogonată” și “salon de inventică pentru amatori”, evenimentul de la Geneva este prezentat acum cu fast de Monica Anisie. Ministrul a anunțat implementarea la nivel național a acestui tip de alfabet, ilustrând vestea cu o fotografie alături de inventatorul premiat, diploma și medalia marcate Geneva.

Edupedu.ro a cerut părerea specialiștilor din învățământul special cu privire la Alfabetul Scripor, pentru a vedea ce anume vor învăța copiii, de acum înainte, și dacă Alfabetul Tactil al Culorilor este folositor.

Liceul Tehnologic Special “Regina Elisabeta”, din București: “Nu s-au putut identifica date științifice care să explice modul de realizare și concepere a alfabetului Scripor”

Liceul Tehnologic Special “Regina Elisabeta” din București a analizat Alfabetul Scripor și a concluzionat următoarele:

“În urma unei analize a documentației găsite în spațiul public privind alfabetul culorilor pentru nevăzători Scripor, se pot desprinde următoarele observații:

1. Alfabetul nu poate fi implementat în perioadele de achiziție a scris-cititului în Braille, întrucât poate produce dezorientare si neînțelegerea logicii construirii celor două tipuri de alfabete.

2. Nu s-au putut identifica date științifice care să explice modul de realizare și concepere a alfabetului Scripor.

3. De asemenea, nu s-au putut identifica date privind impactul în înțelegerea și accesibilizarea mediului pe baza acestui alfabet pentru deficienții de vedere.

4. La nivelul formării reprezentărilor în plan mental și percepției culorii de către nevăzători, culorile sunt internalizate prin intermediul unor simboluri de natură lingvistică, de exemplu: iarba este verde, cerul este albastru.

5. Pentru a putea formula o opinie avizată trebuie realizate o serie de întâlniri cu specialiști persoane cu deficiență de vedere în care autorul acestui alfabet să prezinte metodologia de însușire a lui și modul de transmitere a informațiilor privind înțelegerea culorilor pe baza utilizării alfabetului.”

Florin Georgescu, doctor în domeniul tehnologiilor de acces și inițiatorul unei aplicații care îi ghidează pe nevăzători la metrou: Este mai mult o chestie de PR
Florin Georgescu / Foto: www.fundatiaorange.ro

Florin Georgescu, președintele Asociației Tandem Arena, nevăzător, cu doctorat în domeniul tehnologiilor de acces și inițiatorul aplicației Tandem Access care îi ghidează pe nevăzători, atunci când merg cu metroul, despre Alfabetul Scripor:

“După părerea mea, așa-zisul alfabet nu prea ar putea să aibă niște aplicații foarte utile. Este mai mult o chestie de PR. Cel mult ar putea face parte din eticheta unor produse sau ar putea fi inscripționat pe ambalajele altor produse. Nu este altceva decât o semnalizare ‘iconică’ a culorilor, dacă vreți, fără o valoare semnificativă. Oamenii aleargă după tot felul de utopii, care la cea mai mică confruntare cu situații reale pică testul utilității”.

Adrian Cozma, inspector școlar pentru învățământ special la ISMB: În acest moment, au apărut softuri de sinteză vocală care ‘traduc’ documentul pdf sau word în voce

Contactat vineri, la puțin timp după anunțul făcut de Ministerul Educației, inspectorul școlar pentru învățământ special din cadrul Inspectoratului Școlar București (ISMB) a declarat pentru Edupedu.ro că Alfabetul Scripor “este o alternativă, probabil va ajunge și la nivelul inspectoratului”.

“Este o alternativă la Braille, este un sistem românesc care nu a fost implementat încă și nu avem informații cu privire la modul de aplicare, dar este o complementaritate a limbajului și a scrierii Braille. Nu înlocuiește scrierea Braille, ci se referă la lumea culorilor. Este o alternativă, probabil va ajunge și la nivelul inspectoratului”, a declarat Adrian Cozma, inspector școlar pentru învățământ special la ISMB.

“Dacă este o alternativă, persoanele nevăzătoare vor alege dacă îl vor folosi sau nu, pentru că persoanele nevăzătoare aleg acum dacă folosesc limbajul de scriere în sistem Braille sau nu. Nu putem obliga copiii să scrie sau să citească în sistem Braille, în acest moment, au apărut softuri de sinteză vocală care ‘traduc’ documentul pdf sau word în voce. Ca atare, este mult mai ușor acum să citești un document fără să îl traduci în sistem Braille. Pur și simplu îl scanezi cu acest soft și vocea sintetică din calculator îl redă. Ca atare, si sistemul Braille unii nevăzători preferă să nu îl utilizeze. Și acesta poate fi complementar cu sistemul Braille”, a explicat Cozma, pentru Edupedu.ro.

Tudor Paul Scripor, inventatorul alfabetului: Persoanele nevăzătoare au reacționat foarte bine; unele cu mare mare entuziasm, iar altele, într-o proporție mai mcă, cu puțin scepticism

Tudor Paul Scripor, pictor clujean care a inventat alfabetul, a declarat pentru Radio Româna Cultural următoarele, imediat după anunțul făcut de Ministerul Educației:

  • “Acest alfabet s-a născut dintr-o neputință: din neputința de a comunica din punct de vedere cromatic cu persoanele nevăzătoare. Totul a început în anul 2012, când predam un curs de artă plastică la facultate din SUA și la cursul meu s-a înscris o persoană nevăzătoare. Ei bine, acea persoană mi-a dat un feedback negativ, pentru că nu am reușit să comunic cu aceasta din punct de vedere cromatic.
  • Am revenit în țară la scurt timp și am început cercetările referitoare la cum văd nevăzătorii culorile. Mi-am dat seama că există o mare prăpastie în acest loc și m-am decis să încerc la început rezolvarea acestei probleme.
  • Am căutat foarte mult, am mers în biblioteci și am studiat lumea nevăzătorilor. Mi-am dat seama că aceștia visează în culori, dar nu știu să-și reprezinte ceea ce visează. Și vorbim aici de acei nevăzători care nu au văzut niciodată. Ei bine, după ani de studii și înercări, teste, discuții cu nevăzătorii, am ajuns la un rezultat pozitiv al reprezentării culorilor în mod tactil.
  • Acest alfabet practic este compus din două: unul este al formelor geometrice, care ajută persoanele vizuale să identifice sau asocieze culorile. Invenția, practic, este o matrice de 9 puncte plus un punct de orientare.
  • De la început, m-am confruntat cu foarte multe greutăți. Cea mai mare greutate a fost neîncrederea celor din jur. Așa cum sună chiar numele alfabetului, alfabetul tactil al culorilor pentru persoane nevăzătoare, sună într-adevăr puțin ciudat. Dar aceasta este denumirea completă a alfabetului.
  • Persoanele nevăzătoare au reacționat foarte bine; unele cu mare mare entuziasm, iar altele, într-o proporție mai mcă, cu puțin scepticism. Au întrebat foarte multe detalii, au întrebat cum funcționează, cum se învață, iar după câteva discuții, cele mai sceptice și neîncrezătoare persoane au devenit cei mai mari suporteri ai noștri”.
Anunțul Ministerului Educației – comunicatul integral
Foto: Ministerul Educației

Joi, 06 februarie 2020, la sediul Ministerului Educației și Cercetării din România, a avut loc o întâlnire între doamna Ministru Monica Anisie și domnul Scripor Tudor Paul – inventatorul Alfabetului Tactil al Culorilor. Invenția care îi poartă numele, Alfabetul Scripor, a fost premiată la Salonul de Invenții și Inovații de la Geneva cu Medalia de Aur la categoria Educație, Cultură și Artă și a primit Premiul Special al Asociației Inventatorilor din Germania.

Discuțiile s-au axat pe multitudinea de avantaje directe de care persoanele nevăzătoare sau cu alte dizabilități, precum tulburări de spectru autist sau Sindrom Down, vor putea beneficia după implementarea acestui alfabet tactil al culorilor. Acesta oferă soluții concrete și le va permite acestora accesul la educație incluzivă în mod complet, gratuit și voluntar.

În cursul săptămânii viitoare, se va semna protocolul de colaborare între Ministerul Educației și Cercetării din România și Asociația Alfabetul Scripor, protocol care prevede implementarea la nivel național și a acestui tip de alfabet.

Astfel, România va deveni, oficial, prima țară din lume care implementează Alfabetul Scripor destinat persoanelor nevăzătoare sau cu alte dizabilități.

După mai bine de șapte ani de cercetări și teste, Tudor Paul Scripor a găsit soluția reprezentării tactilo-grafice a culorii și a nuanței, printr-un simbol. Alfabetul Scripor este un limbaj universal, iar simbolurile culorilor pot fi ușor recunoscute în orice poziție. Acest alfabet inovator este compus din doar 10 elemente tactilo-grafice și poate fi învățat de oricine, fiind util în special persoanelor cu dizabilități vizuale și intelectuale, permițând tuturor să trăiască complet și accesibil într-o lume covârșitor vizuală.

Alfabetul Scripor folosește atât forme geometrice bidimensionale, cât și un sistem simplu de puncte, astfel încât utilizatorul poate avea două moduri de obținere a informațiilor prin atingere”.

Informații de background

Etalarea medaliei de la Geneva de către ministrul liberal al Educației vine la mai puțin de un an după ce Guvernul condus de Viorica Dăncilă a premiat cu fast medaliații de la Geneva. “Salonul este o mașinărie de făcut bani pentru organizatori, un mod de a-și cumpăra o medalie pentru participanți” – au reacționat imediat cercetătorii care lucrează în institutele naționale de cercetare.

Premierul de atunci, Viorica Dăncilă, și ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc, au premiat în aprilie 2019 medaliații Salonului Internaţional de Inventică de la Geneva, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Victoria, care a început cu intonarea Imnului de Stat.

Cercetătorii Octavian Micu, Mihai Miclăuș şi Lucian Ancu, autori ai blogului Doi Mici si un Anc, au fost primii care au reacționat atunci și au spus că “Salonul de Inventică de la Geneva este o mașinărie de făcut bani pentru organizatori, un mod de a-și cumpăra o medalie și un oarecare prestigiu pentru participanți (în rândurile celor care nu înțeleg ce înseamnă cercetarea și inovarea – iar aici, regretabil, trebuie să includem conducerea MCI) și o chestie total necunoscută pentru majoritatea lumii care face cercetare veritabilă*, pentru că timpul acestora este prețios și nu își pierd vremea cu prostii fără niciun rost!” (detalii aici).

Citește și:

 

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor care “au creat o lume reîncărcabilă”: John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion

Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe baza de litiu-ion, a anunțat în urmă cu câteva momente…
Vezi articolul