Șapte noi alianțe universitare europene, inclusiv două la care participă universități din România – printre cele 30 selectate acum să primească sprijin european prin Erasmus+ / Numărul de alianțe beneficiare crește la 50

781 de vizualizări
Noul program Erasmus+ pentru 2021-2027
Foto: Comisia Europeană
30 de alianțe universitare europene au fost selectate în cadrul apelului Erasmus+ 2023 pentru a beneficia de sprijin financiar european pentru întărirea cooperării, ceea ce, după apelul din 2022, ridică totalul Universităților Europene care primesc astfel de sprijin la 50. Între cele 30, șapte sunt alianțe care primesc finanțare pentru prima dată, iar dintre acestea două includ și universități din România.

Acestea sunt:

  • Universitatea Națională de Muzică București – membră în alianța IN.TUNE (Innovative Universities in Music&Arts in Europe)
  • Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – membră în alianța NEOLAiA (Transforming Regions for an Inclusive Europe)

Alte universități românești care apar în alianțe universitare europene dintre cele selectate acum, dar care au mai primit finanțare prin acest instrument în trecut, sunt: Universitatea Politehnica Timișoara (Alianța E2UDRES2), Universitatea Al.I. Cuza Iași (European Campus of City-Universities), UNiversitatea Politehnica din București (EELISA), Universitatea Tehnica Cluj-Napoca (European University of Technology), UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca (NeurotechEU), Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea Transilvania din Brașov (UNITA), Universitatea din Petroșani (EURECA-PRO).

Alte șapte universități din România fac parte dintre alianțele selectate în apelul din 2022: Universitatea din București, Universitatea Tehnică de Construcții București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Oradea și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.

Potrivit Comisiei Europene, cele 50 de alianțe reunesc peste 430 de universități din 35 de țări – toate țările membre UE plus instituții din Islanda, Norvegia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia. 

Comisia precizează că bugetul de care beneficiază actualele Universități Europene se ridică la nivelul record de 402,2 milioane de euro, fiecare alianță primind până la 14,4 milioane de euro pentru patru ani.

Citește și:
Șapte universități din România selectate în inițiativa Universități Europene, anunță Comisia Europeană


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Transferul elevilor în anul școlar 2025-2026, după creșterea numărului maxim de elevi dintr-o clasă prin legea 141: Situațiile excepționale în care inspectoratul școlar poate aproba transferul, documentele necesare și model de cerere

Transferul elevilor în anul școlar 2025-2026 se realizează conform unor noi prevederi stabilite de Legea 141, prin care a crescut numărul maxim de elevi dintr-o clasă și modificarea ROFUIP, prin…
Vezi articolul

Patru rețete de alimentare și amplificare a mesajelor antisemite pe rețelele sociale, în România, cu vârfuri în preajma alegerilor / O țintă-cheie: „subminarea instituțiilor românești și europene” – studiu universitar despre discursul instigator la ură în social media

Mesajele antisemite pe rețelele sociale din toamna anului 2023 până în toamna anului trecut au avut un vârf de distribuire în perioada ce a precedat alegerile din noiembrie 2024, după…
Vezi articolul

Ministra Deca, despre întârzierile în adoptarea măsurilor anti-hărțuire sexuală: Un proiect de HG așteaptă adoptarea unei legi în Parlament / Regulamentul-cadru al comisiilor de etică va detalia cum se poate face autosesizarea în astfel de cazuri / „Ne gândim să acordăm finanțare” pentru formarea cadrelor didactice

Parlamentul este așteptat să adopte un proiect de lege care să permită procesarea sesizărilor anonime, iar după ce acest proiect va fi adoptat va „ se poate trece la adoptarea…
Vezi articolul

Universitatea Babeș-Bolyai, condusă până la preluarea mandatului de ministru de Daniel David, transmite printr-un comunicat că susține dezbaterile pe tema planurilor-cadru, descrise drept „demers autentic de structurare și rafinare participativă a proiectului de curriculum”

„Un exercițiu democratic care, în sine, este deosebit de semnificativ și inedit pentru sistemul educațional românesc” – așa este descrisă consultarea publică pe tema proiectelor de planuri-cadru pentru liceu într-un…
Vezi articolul