Profesoara de Limba română Iuliana Costea, despre lucrările de la simulări: A devenit o problemă majoră pentru elevi să identifice un verb într-o frază. Au fost cele mai slabe lucrări pe care le-am corectat în ultimii ani. Aceste simulări arată real cum a ajuns învățământul nostru

Iuliana Costea, profesoară de Limba și literatura română, a vorbit despre lucrările elevilor de la simulările examenelor naționale 2026 și a declarat că „au fost cele mai slabe lucrări pe care le-am corectat în ultimii ani”. „Ideea de a identifica într-o frază de trei propoziții un verb, pentru limba și literatura română, de exemplu, a devenit o problemă majoră”, a precizat cadrul didactic, joi, 26 martie, pentru Euronews România.

• Simulare Evaluarea Națională 2026. Peste 5 mii de elevi, afectați de boicotul profesorilor, potrivit Ministerului Educației / Au lipsit aproape 12 mii de elevi în școlile unde s-a ținut testarea la proba de limba română
• Peste 23.000 de elevi au lipsit de la proba de Limba română (simulare Bac 2026) și 6 elevi au fost eliminați pentru tentativă de fraudă, a anunțat Ministerul Educației și Cercetării.

„Am corectat simulări pentru clasa a VIII-a. Am început corectura pentru clasa a XII-a și surpriza a venit dintr-o analiză pe care am făcut-o pe măsură ce corectam aceste lucrări, deși să știți că n-am primit foarte multe, 50-60 de lucrări, totuși, ele vin din diverse colțuri ale țării. Au fost cele mai slabe lucrări pe care le-am corectat în ultimii ani la simulare”, a menționat cadrul didactic.

Profesoara a transmis că simulările examenelor naționale arată „cum a ajuns învățământul nostru”:

„Examenele vin cu o culoare diferită. La examene deja sunt corectate problemele care pot fi atinse până la finalul anului școlar. Nu cele de profunzime, sigur, cele de suprafață doar și învățăm în ultimele două luni ce înseamnă să păcălești acest examen. De acolo pleacă și filosofia șabloanelor și tot ce ați subliniat. Însă, din punctul meu de vedere, aceste simulări arată real cum a ajuns învățământul nostru.”

• Iuliana Costea este predă Limba și literatura română la Liceul Teoretic Little London.

Aceasta a povestit că ideea de a identifica un verb într-o frază de trei propoziții a devenit o problemă majoră și că „exprimarea în afara șablonului nu mai poate fi susținută”. Cadrul didactic este de părere că „nu mai știm să învățăm”:

„Și spuneam că au fost cele mai slabe lucrări în ultimii ani. De ce? Ideea de a identifica într-o frază de trei propoziții un verb, pentru limba și literatura română, de exemplu, a devenit o problemă majoră. Ideea de a ieși din șablon și de a gândi teoria în relație cu textul la prima vedere devine o problemă. Exprimarea în afara șablonului nu mai poate fi susținută. Am căutat și am în vedere lucrări întregi. Am căutat propoziții cu o logică, da, construite în jurul centrului nucleului propoziției și a fost foarte greu să găsesc propoziții coerente. Și nu mă duc în fraze, nu mă duc în enunțuri, paragrafe. Cred că nu mai știm să învățăm. Asta arată și de aia le consider mult mai relevante față de examen, pentru ce ar trebui să avem noi în vedere în anii următori. Nu mai știm să învățăm și nu mai știm ce scop au pentru noi aceste examene, în contextul în care dorințele, valorile elevilor se reflectă în afara sistemului de învățământ.”

Moderatoare: Această descoperire intră la fenomenul analfabetismului funcțional de care vorbim de atâta vreme sau mai degrabă la o lipsă de atenție și de concentrare?

Iuliana Costea: „Cred că e mult mai în profunzime. Gândirea logică, coerentă, transpunerea în scris a gândului reflectă nivelul de dezvoltare pe care l-am atins la o anumită vârstă. Faptul că nu înțelegem, dintr-un text de un anumit nivel de dificultate, informația e susținut și de statisticile pe care noi le-am realizat în urma corecturii. Însă ne punem serios problema, dacă gândul emis de elev are această structură, ce șanse avem în viitor să construim cunoaștere, învățare și manifestare în domeniul profesional.

E clar că nivelul de dificultate al unui text influențează capacitatea lor de a reproduce apoi informația, însă ideea de a dezvolta enunțuri, propoziții, pe baza informației cunoscute, pune mari semne de întrebare vizavi de ce facem noi de la clasa I, clasa pregătitoare și până la clasa a VIII-a sau a XII-a încât elevul nu reușește, în afara șablonului, să ofere acea informație într-un context logic, coerent.”

Profesoara a afirmat că simulările examenelor naționale „ilustrează criza cu care ne confruntăm în educație”:

„Cred că factorii care au condus la această stare sunt evitați, de multe ori, nu sunt aduși în lumina publicului și nu sunt cunoscuți. Cred că simulările – în afară de ideea de diagnoză de care avem parte și noi, profesorii, și elevii și chiar și părinții – ilustrează criza cu care ne confruntăm în educație”, a spus profesoara.

Despre simularea probei la Limba și literatura română – clasa a VIII-a

Elevii de clasa a VIII-a au primit două texte la prima vedere la simularea probei de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2026. Primul text este un fragment din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu, iar al doilea este un articol scris de Vintilă Mihăilescu, „Eu și vulpea”, publicat în Dilema veche.

Pe baza acestor două texte, elevii au avut mai multe cerințe, primele fiind itemii de atenție și de identificare pe text a unor aspecte solicitate. Primii itemi sunt de tip grilă, în care elevii trebuie să încercuiască litera corespunzătoare răspunsului corect.

Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, le-a cerut elevilor să scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susțină, prin două argumente, răspunsul la întrebarea „crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?”, valorificând textul 2 și experiența personală sau de lectură.

Subiectele pe care le-au avut de rezolvat elevii de clasa a VIII-a:

Despre simularea probei de Limba română – BAC 2026

Elevii de clasa a XII-a au susținut luni, 23 martie, simularea probei scrise la limba și literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. La profilurile real, uman și tehnologic, subiectele au vizat atât competențe de înțelegere a textului, cât și de argumentare și analiză literară.

La Subiectul I, candidații au avut de analizat un fragment memorialistic semnat de Mircea Micu, care surprinde o întâmplare cu scriitorul Marin Preda, în centrul căreia se află o farsă legată de dispariția manuscrisului unui roman. Pe baza textului, elevii au rezolvat cerințe de vocabular și de înțelegere, iar la punctul B au redactat un text argumentativ despre consecințele unei farse.

Subiectul al II-lea a cerut prezentarea modalităților de caracterizare a unui personaj, pornind de la un fragment din „Moș Teacă” de Anton Bacalbașa, în care este descris copilul năzdrăvan Tecuță.

La Subiectul al III-lea, elevii de la real și tehnologic au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic studiat aparținând lui Lucian Blaga. În schimb, elevii de la uman au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu.

Subiectul pentru profilul real şi profilul tehnologic:

Subiectul pentru profilul uman:

Citește și:

Subiecte Română – simulare Evaluarea Națională clasa a VIII-a 2026. Fragment din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu, unul din textele de la prima vedere / „Crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?” – au avut de argumentat elevii

Subiecte simulare Bacalaureat Limba și literatura română 2026 – real, tehnologic și vocațional / Caracterizarea lui Tecuță din „Moș Teacă” și eseu despre poezia lui Lucian Blaga la subiectele II și III

Subiecte la Limba română, profilurile uman și pedagogic – simulare BAC 2026: Eseu de 400 de cuvinte despre un text poetic ce aparține lui Ion Barbu

Notele elevilor de la simularea Evaluării Naționale 2026 vor fi comunicate luni, 30 martie, individual / Școlile care obțin rezultate „necorespunzătoare” vor fi monitorizate de inspectoratul școlar, potrivit procedurii Ministerului Educației și Cercetării

Bogdan Cristescu, Centrul pentru Curriculum și Evaluare, despre discrepanțele dintre notele de la simulări și cele de la clasă: Directorul trebuie să analizeze notele și să trateze aceste situații pe mai multe niveluri, inclusiv prin consilierul școlii