Bogdan Cristescu, despre subiectele de la simulări: Anul acesta, textul argumentativ a fost ceva nou și neașteptat. Oare câți copii au dat ca exemplu o farsă care a mers prost în online? / Interpretarea noastră e că rezultatele vor fi comparabile cu cele de anul trecut

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, a precizat pentru Euronews România că rezultatele de la simularea Evaluării Naționale sunt comparabile cu cele înregistrate anul trecut. El a explicat faptul că rezultatele lor sunt influențate de textul argumentativ pe care l-au avut de scris, dar și de pandemia de COVID-19, care a început când aceștia erau în clasa a II-a.

• Declarațiile sale vin în contextul în care profesoara de Limba română Iuliana Costea a declarat că lucrările de la simularea Evaluării Naționale 2026 au fost „unele dintre cele mai slabe lucrări pe care le-am corectat”.
• „Ideea de a identifica într-o frază de trei propoziții un verb, pentru limba și literatura română, de exemplu, a devenit o problemă majoră. Ideea de a ieși din șablon și de a gândi teoria în relație cu textul la prima vedere devine o problemă. Exprimarea în afara șablonului nu mai poate fi susținută. […] Cred că nu mai știm să învățăm”, a explicat cadrul didactic.

„Interpretarea noastră este că [n. red. rezultatele la simularea EN] vor fi comparabile cu cele de anul trecut, chiar dacă majoritatea profesorilor cu care am interacționat mi-au spus că atât la română, cât și la matematică este o generație mai dificilă”, a spus Bogdan Cristescu.

El a explicat că asupra rezultatelor elevilor a avut impact și modul în care ei au răspuns la o cerință neașteptată. Este vorba despre textul argumentativ pe care aceștia l-au avut de scris.

„Anul acesta textul argumentativ a fost ceva nou și neașteptat. Părerea mea este că atunci când vom analiza răspunsurile pe itemi, vom vedea din nou aceeași polarizare. Chiar și la nou, o anumită parte dintre copiii au reacționat bine și au răspuns, iar alții nu au reacționat deloc”.

Bogdan Cristescu a ridicat problema felului în care acest exercițiu ar fi putut fi rezolvat de elevi, având în vedere că mediul online joacă un rol important în viața lor: „Tema de argumentare a fost o temă generoasă din categoria «o farsă care poate să aibă urmări neplăcute». În acest context de mediu online, oare câți copii au dat ca exemplu – pentru că unul dintre exemple era din text, unul este din experiența proprie sau culturală – o farsă care a mers prost în online, ceva care este foarte familiar lor?”.

„Dacă ar fi folosit o terminologie de Discord, oare câți dintre colegii noștri profesori ar fi înțeles complet ce au vrut copiii să spun acolo? Asta cred că este o provocare”, a mai adăugat el.

Acesta a punctat că modul în care aceștia au performat la aceste probe trebuie să fie perceput și ținând cont de faptul că „acești copii erau în clasa a II-a când a început pandemia, exact la finalul achizițiilor fundamentale”: „Nu avem informații despre ei, apropo de evaluarea de clasa a II-a, pentru că nu s-a dat”.

„Problema nu este atât formatul în care ceri un răspuns, cât șablonizarea de gândire în pregătirea răspunsului, pentru că învățarea nu se reduce la un examen. Învățarea este un
parcurs zilnic. Și atunci nici într-un format aproape cunoscut copiii nu au performat”, a mai subliniat acesta.

Despre simularea probei la Limba și literatura română – clasa a VIII-a

Elevii de clasa a VIII-a au primit două texte la prima vedere la simularea probei de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2026. Primul text este un fragment din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu, iar al doilea este un articol scris de Vintilă Mihăilescu, „Eu și vulpea”, publicat în Dilema veche.

Pe baza acestor două texte, elevii au avut mai multe cerințe, primele fiind itemii de atenție și de identificare pe text a unor aspecte solicitate. Primii itemi sunt de tip grilă, în care elevii trebuie să încercuiască litera corespunzătoare răspunsului corect.

Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, le-a cerut elevilor să scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susțină, prin două argumente, răspunsul la întrebarea „crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?”, valorificând textul 2 și experiența personală sau de lectură.

• Vezi aici subiectele și baremele de corectare pentru proba la Limba și literatura română din cadrul simulării Evaluării Naționale 2026
• Vezi aici subiectele și baremele de corectare pentru proba la Matematică din cadrul simulării Evaluării Naționale 2026

Amintim că la această probă nu s-au prezentat aproape 12 mii de elevi din școlile în care s-a organizat simularea EN. Aproximativ 5.000 de elevi au fost afectați de boicotul profesorilor, organizat în 104 școli, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației și Cercetării.

Rezulatele vor fi anunțate luni, 30 martie.