Școala în Noua Zeelandă – Un model din cealaltă parte a lumii: Locul 12 în testele PISA, cu un curriculum care își dorește elevi cu încredere în sine și motivație

Noua Zeelandă ocupă locul 12 la testele PISA, față de 48 România. Modelul neozeelandez de învățământ este urmărit de tot mai multe state europene, au declarat pentru Edupedu.ro specialiști din zona învățământului. Care este diferența fundamentală între școala românească și cea din Noua Zeelandă? Accentul pus pe cunoștințe versus valorizarea principiilor și a viziunii asupra tânărului care iese din școală. Adică ei urmăresc ce fel de tânăr trebuie să iasă la final din școală, în timp ce noi ne concentrăm pe ce trebuie să învețe copilul în școală.
  • În România, cunoștințele, informațiile pe care trebuie să le învețe copiii în școală reprezintă elementul fundamental al curriculumului școlar.
  • În curriculumul românesc, cunoștințele sunt cele care au rang de obligativitate, fără a lipsi, însă, nici profilul absolventului. Acesta ocupă, însă, un loc secund atât în documentele publicate de Ministerul Educației, cât și în dezbaterile publice.

Spre comparație, sistemul de educație din Noua Zeelandă lasă o libertate mare școlilor în alcătuirea programelor școlare, atâta vreme cât respectă valorile, principiile și viziunea despre tânăr stabilite în curriculumul național. Modelul neozeelandez pune înaintea cunoștințelor valorile transmise cât timp copiii stau în clase și profilul tânărului pe care acumularea de cunoștințe trebuie să îl construiască.

Curriculumul școlar în Noua Zeelandă

Primul Principiu care a stat la baza elaborării curriculumului se numește “Așteptări mari”. “Curriculumul susține și oferă posibilitatea tuturor elevilor să învețe și să atingă excelență personală, indiferent de circumstanțe”, spun autorii curriculumului. Alte principii sunt “Învață să înveți” și “Implicarea în comunitate”, definit în felul următor: “Curriculumul are sens pentru elevi, corelează cu viețile lor și atrage suportul familiilor și comunităților lor”.

Un alt principiu este “Coerența”: “Curriculumul oferă tuturor elevilor o educație vastă, care face conexiuni la nivelul ariilor curriculare și între acestea, asigură o tranziție coerentă de la o etapă de învățare la alta și deschide calea pentru învățarea ulterioară.”

Profilul tânărului neozeelandez, așa cum trebuie să îl formeze școala

Viziunea – definită în curriculum drept “ceea ce ne dorim pentru tinerii noștri”:

  • Tineri care să aibă încredere în sine: valoare explicată apoi în document în sensul următor – încrezători în ceea ce privește propria lor identitate, motivați, capabili să se descurce, întreprinzători și cu spirit antreprenorial, perseverenți;
  • conectați – capabili să relaționeze bine cu ceilalți, utilizatori eficienți ai instrumentelor de comunicare, conectați la mediul înconjurător, membri ai comunităților, cetățeni internaționali
  • implicați activ, orientați spre învățarea pe tot parcursul vieții – să aibă gândire critică și creativă, să devină decidenți informați.

Valorile promovare de curriculum: Excelența. Inovare și curiozitate. Diversitate. Echitate. Comunitate și participare. Sustenabilitate ecologică. Integritate. Respect

Competențe cheie: Gândirea. Folosirea limbajului, a simbolurilor și a textelor. Managementul sinelui. Relaționarea cu ceilalți. Participarea și contribuția.

Arii curriculare: Engleza, Arte, Educație fizică și pentru sănătate; Limbi străine; Matematică și statistică; Științe; Științe sociale; Tehnologie;

Curriculumul neozeelandez răspunde și la întrebarea “De ce să studiezi matematica și statistica?”:

  • prin studierea matematicii și a statisticii, elevii își dezvoltă capacitatea de a gândi creativ, critic, strategic și logic. Învață să structureze și să organizeze, (…) să înțeleagă și să comunice informație, să se bucure de provocări intelectuale”.
  • Tot prin învățarea matematicii, copiii își dezvoltă capacitatea de a-și verifica presupunerile, de a identifica modele (patterns) și generalizări.

Aria curriculara Matematica este structurata pe 3 mari capitole: Algebră, Geometrie și măsurare și Statistică.

Noua Zeelandă în testele PISA 2015

Sursa

Spre comparație, Profilul absolventului pe care România l-a pus în dezbatere în 2016, atunci când a schimbat programele școlare la gimnaziu, este format din 6 pagini cu competențele cheie pe care trebuie să le formeze școala la nivelul preșcolarului și apoi al absolventului de fiecare ciclu școlar. Vezi în documentul publicat de HotNews.ro profilul elevului român

În Noua Zeelandă, școala este obligatorie de la 6 la 16 ani, la fel ca în România. Educația timpurie (de la naștere până la 6 ani) nu este obligatorie, dar aproximativ 95% dintre copii merg la o astfel de instituție, se arată pe site-ul ministerului neozeelandez de educație.

Școala este gratuită în școlile de stat. Majoritatea școlilor din Noua Zeelandă sunt de stat și sunt laice (Detalii aici).

Structura anului școlar 2019 în Noua Zeelandă

Anul școlar este structurat în 4 trimestre. Primele 3 trimestre sunt despărțite de vacante de 2 săptămâni, iar vacanța de vară este la finalul trimestrului 4 și are în jur de 6 săptămâni. Grădinițele urmează, de obicei, aceeași structură a programului școlar și a vacanțelor.

Trimestrul 1:
– începe între 28 ianuarie și 7 februarie
– se încheie pe 12 aprilie

Trimestrul 2:
– începe pe 29 aprilie
– sfârșește pe 5 iulie

Trimestrul 3:
– începe pe 22 iulie
– sfârșește pe 27 septembrie

Trimestrul 4
– începe pe 14 octombrie
– se sfârșește cel târziu pe 20 decembrie, pentru învățământul primar

(Sursa)

Total
54
Shares
5 comentarii
  1. Este o paradigmă din care nu dorim/nu putem să ieșim: a învățământului centrat pe rezultate. Examenul de bacalaureat este cel mai semnificativ exemplu în acest sens ( se măsoară rezultatele învățării și nici pe departe competențele dobândite). Plus o mediatizare excesivă a acestui examen…
    În sistemele avansate (inclusiv cel menționat de dvs) s-a trecut/se fac eforturi pentru orientarea învățământului pe competențe (ce știe să facă absolventul într-un context dat, diferit de cel al învățării). În SUA (deși nu sunt în primul pluton în testele PISA) s-a trecut la această abordare încă din anii *90 (educație bazată pe standarde – BSE).
    Aici nu prea există acest interes dintr-un motiv, paradoxal, simplu: al elitismului artificial! Cu efectele negative vizibile!
    Este f bun articolul pentru un semnal de alarmă… dar câte semnale mai sunt necesare pentru a începe efectiv o schimbare reală?

  2. Cumva anul are in emisfera sudică 24 de luni adică 4 semestre? Sau acolo un semestru (6 luni) are doar trei luni că e la oferta. Sau ar trebui tradus “term” cu “trimestru”?
    Este trist că asemenea greșeli apar intr-un articol despre educație/învățământ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

OPINIE Schimbarea îngrijorător de frecventă a subiectelor de Bacalaureat, a punctajului, chiar a conținuturilor evaluate reflectă, de fapt, norul de ceață care acoperă învățământul românesc

Subiectele noi, cele din 2018 și cele anunțate deja pentru Bacalaureat 2019 sunt mai adaptate prezentului, față de subiectele date la Bacalaureat în trecut, a declarat pentru Edupedu.ro Carmen Borza,…
Vezi articolul