O școală unde elevii își petrec mai mult timp împreună, unde accentul e pus pe formarea abilităților de viață și este încurajată predarea interdisciplinară, unde copiii sunt pregătiți pentru viața democratică și sunt încurajați să folosească responsabil instrumentele digitale. Potrivit unui studiu recent, așa ar dori să arate școala viitorului directorii de școli din Germania, țară care se numără printre țările cu cele mai bune performanțe la PISA 2018, dar unde, mai ales după criza Covid-19, gradul de nemulțumire al managerilor școlari față de propria activitate a crescut dramatic.
- Studiul, realizat la nivel național de Institutul pentru Cercetări pe Teme Sociale și de Educație din Berlin, la cererea unei mari edituri de manuale (Cornelsen), se bazează pe date culese la sfârșitul anului trecut și a fost publicat la sfârșitul lunii martie a.c..
Analiza arată că directorii de școală se plâng de faptul că își ocupă prea mult timp cu lucruri administrative și au prea puțin timp să se ocupe de chestiuni pe care le consideră importante pentru dezvoltarea școlilor. De aici rezultă atât un grad mare de nemulțumire față de activitatea lor (72% dintre respondenți), cât și un interes foarte ridicat față de ceea ce ar trebui să însemne noua cultură a școlii.
Aceasta ar presupune, conform aspirațiilor lor, atât reorganizarea masivă a programului școlar, într-o manieră în care elevii să petreacă mai mult timp împreună și mai puțin timp învățând în mediul familial. Ar însemna mai puțin accent pe materii individuale și mai mult timp pe predare interdisciplnară și pe subiecte pe care le consideră foarte importante pentru adulții de mâine, precum democrația și viața civică.
Iar multe dintre acestea sunt dorite nu doar de o bună parte, ci de cea mai mare parte a liderilor școlari intervievați.
Lucrurile care contează cu adevărat
Potrivit studiului, preocupările imediate, legate de activitatea curentă, sunt cele de lucruri administrative: asigurarea echipamentelor digitale, renovări, recrutarea de personal. Acestea sunt menționate de un număr substanțial dintre directori – între 50% și 70% dintre respondenți.
Procente mult mai ridicate, ce depășesc 80-90%, marchează chestiuni ce țin de cultura educațională, la care aceiași directori spun că au prea puțin timp să se gândească. Ce îi preocupă, mai precis:
- Aproape toți participanții (93%) consideră că abilitățile de viață trebuie să ocupe un rol mai important în activitățile la clasă.
- La fel, aproape toți participanții menționează drept aspecte importante pentru pregătirea elevilor: educația digitală (92%), nutriția (90%), democrația (88%).
- Aproape toți respondenții (97%) spun că școala nu trebuie să fie doar o instituție de învățământ, ci un loc al oportunităților egale pentru elevi.
De aici pleacă și susținerea lor pentru forme diferite ale școlii, pe viitor:
- Mai bine de patru din cinci respondenți consideră că materiile trebuie revizuite fundamental
- Tot atâția sprijină forma de școlarizare “pe tot parcursul zilei”, în care cel puțin 3 zile pe săptămână toți elevii dintr-o școală petrec cea mai mare parte din zi – de dimineață până după-amiază – împreună la școală, lucrând împreună și grupându-și activitățile în funcție de perioade de odihnă, masă etc.. Sistemul există, dar este foarte limitat, în prezent, în școlile din Germania. Acest model este considerat a fi unul ce încurajează echitatea, deoarece elevii au parte de aceleași condiții de învățare, fără impactul pe care îl are mediul familial asupra învățării.
Notabil este și interesul directorilor față de digitalizarea procesului de învățământ, în contextul în care Germania a întâmpinat mari probleme în pandemie, din punct de vedere al asigurării resurselor pentru școala online. Potrivit raportului, trei sferturi dintre directori cred că școala trebuie să se îndrepte către un grad mai ridicat al tehnologizării procesului de învățare. Iar 97% dintre ei cred că acest lucru presupune inclusiv ca elevii să învețe să folosească responsabil media digitale, în mediul școlar.
Redacția
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Costin Ionescu
4 comments
Sunt pragmatici afișând o tenacitate în abordarea finalităților care lipsesc la sistemul de învățământ românesc.
Scoala trebuie reinventata. Din pacate noi ne-am procopsit cu Romania Fikusata, un ministru incompetent si multa rezistenta la schimbare.
Sa vina un director neamt sa vada ce face un director roman de scoala, lol. I-ar trece depresia instant.
Abilitati pt viata? Aia e training nu scoala. Scoala trebuie sa dezvolte mintea, gustul pt frumos, spiritualitatea, moralitatea, sa prilejuiasca cunoasterea, sa permita tinerilor cu anumite abilitati sa si le dezvolte. Ce, nu mai stim pt ce e buna scoala? Apai sa decida tehnologia in locul nostru… Cand tu nu ai un plan, te vor include altii in planul lor, e o vorba (noi doar copiem din alte tari). Nu mai avem valori la care sa ne raportam? Moda, trendul, societatea sunt cele care dicteaza? Testele PISA sunt foarte simple! Cum mai pregatim elevii pt facultate? Nu mai trebuie ingineri, oameni de stiinta, profesori? Poate luam o pauza de la calcule, de la lectura, de la culturalizare, de la spiritualitate… poate lasam o perioada tehnologia sa lucreze pt noi.. In loc de profesori sa avem niste actori, influenceri, oratori sau cerberi mai bine.. Drept la tinta: ce merge pe piata azi? Aia pregatim !
Incet-incet scoala se transforma in altceva, instrument, informare, pragmatism, statistica… cum ne asternem asa dormim! Totul se schimba, pana si valorile, si o sa crestem niste zombi, lipsiti de umanitate si morala, oameni lipsiti de demnitate intelectuala. Ce vremuri vor veni oare?
Asta pentru cei normali,care ajung niște adulți productivi,cei sociopati si considerați irecuperabili sunt trimiși în România la reeducare.Si odată ajunși în România omoară pe cine omoară, fac ei ce fac.