Școlile pot păstra, în mod excepțional, orarul obișnuit în săptămânile în care organizează programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” în anul școlar 2026-2027, însă activitățile desfășurate la fiecare disciplină trebuie să aibă caracter aplicativ, potrivit documentului privind cele două programe transmis școlilor de către Ministerul Educației și Cercetării.
- Fostul ministru al Educației Mihai Dimian a anunțat pe 20 octombrie, în ultima zi de mandat, că a transmis școlilor recomandări pentru „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, la peste o lună după ce a promis un plan de măsuri pentru rezultatele slabe la PISA 2025
Școlile pot, de asemenea, să comaseze orele mai multor discipline în blocuri tematice interdisciplinare, proiectate în echipă de profesori.
„Programele «Școala altfel» și «Săptămâna verde» pot urma, excepțional, orarul școlar săptămânal al celorlalte săptămâni de cursuri ale anului școlar, dar activitățile didactice desfășurate în cadrul fiecărei discipline planificate în orar vor avea un caracter aplicativ, cu probleme și proiecte relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului”, conform documentului.
În plus, „unitatea de învățământ poate comasa ore ale mai multor discipline în blocuri tematice interdisciplinare, proiectate în echipă de cadrele didactice implicate”.
Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” sunt parte integrantă a procesului educațional, iar activitățile organizate trebuie să sprijine aprofundarea și consolidarea cunoștințelor dobândite de elevi la disciplinele de studiu.
Activitățile nonformale rămân regula
Sunt recomandate activități prin care elevii aplică practic noțiunile teoretice și își dezvoltă gândirea critică, creativitatea, spiritul de inițiativă și capacitatea de a lucra în echipă.
Printre acestea se numără:
- ateliere practice, experimente și proiecte interdisciplinare;
- activități bazate pe învățare prin descoperire și rezolvarea unor probleme din viața reală;
- implicarea elevilor în proiectarea și desfășurarea activităților;
- colaborarea cu instituții, organizații și specialiști, inclusiv din diaspora, prin activități fizice sau online.
A doua variantă este desfășurarea activităților în cadrul disciplinelor prevăzute în orarul școlar săptămânal, însă aceasta este prevăzută „doar excepțional”.
În această situație, activitățile trebuie să aibă caracter aplicativ, iar școlile sunt încurajate să folosească dotările achiziționate în ultimii ani pentru activități practice.
Cinci direcții tematice dintre care pot alege școlile
Tema națională recomandată pentru anul școlar 2026-2027 este „Competențe pentru viața reală”, cu formula explicativă „Citim, înțelegem, investigăm și rezolvăm”.
Școlile pot selecta una sau mai multe dintre cinci direcții, în funcție de vârsta elevilor și de nevoile comunității:
- „Citesc, înțeleg și iau decizii informate”;
- „Matematica deciziilor cotidiene”;
- „Știința din jurul nostru”;
- „Învăț și rezolv probleme, inclusiv în lumea digitală”;
- „O problemă reală – o soluție pentru comunitate”.
Pentru „Săptămâna verde”, conținuturile educaționale specifice fiecărei discipline trebuie corelate cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, cu accent pe cele care vizează direct protecția mediului.
Sunt recomandate cu prioritate două dintre direcții: „Știința din jurul nostru” și „O problemă reală – o soluție pentru comunitate”.
Ce înseamnă „caracter aplicativ”
Ministerul oferă exemple concrete de activități pe care profesorii le pot organiza cu elevii.
La lectură și analizarea informațiilor, elevii pot verifica o știre din minimum două surse, pot transforma un articol într-o hartă, schemă sau infografic ori pot documenta o temă locală și realiza un material jurnalistic.
Pentru matematică sunt propuse, printre altele, realizarea bugetului unei excursii, compararea ofertelor și identificarea costului real, analizarea unei facturi și a posibilităților de economisire sau calcularea traseelor și distanțelor.
La activitățile din domeniul științelor, elevii pot realiza un audit energetic al școlii, pot analiza calitatea aerului, apei, luminii sau zgomotului, pot măsura risipa alimentară sau studia biodiversitatea din comunitate.
În zona competențelor digitale, una dintre activitățile propuse este „verificarea unui răspuns generat de inteligența artificială”. Mai sunt prevăzute proiectarea unui algoritm pentru o activitate cotidiană, un experiment privind atenția și notificările sau realizarea unui produs digital util comunității.
Activitățile trebuie să implice elevii, nu doar să le prezinte informații
Pentru ca o activitate să fie considerată relevantă, documentul prevede că aceasta trebuie să îndeplinească obligatoriu primele două criterii: să pornească de la „o situație autentică sau de la o întrebare relevantă pentru elevi” și să presupună „participarea activă a elevilor”.
Printre celelalte criterii se află utilizarea unor informații, date sau contexte reale, formularea unei explicații, decizii sau soluții, colaborarea între elevi și realizarea unui produs, a unei demonstrații, prezentări sau acțiuni. Activitatea nu trebuie să depindă de resurse costisitoare.
În schimb, nu sunt recomandate ca activități dominante „testele succesive, prezentările exclusiv expozitive, vizitele fără sarcini de observare și reflecție sau activitățile digitale bazate doar pe consum pasiv de conținut”.
Școlile trebuie să evite costurile nejustificate pentru familii
În responsabilitățile unităților de învățământ este prevăzută explicit evitarea costurilor nejustificate pentru părinți.
Școlile trebuie să analizeze nevoile elevilor, să îi consulte în alegerea activităților, să formeze echipe interdisciplinare de proiectare și să valorifice resursele pe care le au deja, precum laboratoarele, smart-lab-urile și cabinetele.
Unitatea de învățământ „valorifică resursele comunității și evită costurile nejustificate pentru familii”.
Experiențe de învățare, nu o birocrație suplimentară
„Programele trebuie să producă experiențe de învățare, nu o birocrație suplimentară”, conform documentului.
Școlile pot alege drept produse finale, printre altele, un ghid sau infografic pentru comunitate, un raport scurt de investigație, un prototip, un podcast, un material jurnalistic, o expoziție, un set de recomandări sau un portofoliu foto ori digital.
Monitorizarea poate fi făcută prin indicatori simpli privind participarea și calitatea experienței, iar documentul precizează că „nu se recomandă raportarea prin punctaje sau compararea școlilor”.
Inspectoratele școlare trebuie să ofere repere metodologice, să sprijine cu prioritate școlile din comunitățile dezavantajate și să monitorizeze calitatea programelor „fără a introduce raportări excesive”.
DOCUMENT Temă națională pentru Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” 2026-2027 – Ministerul Educației și Cercetării
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
