Școlile profesionale se desființează pentru a doua oară, potrivit propunerii de lege a Educației / În septembrie 2023 toți elevii lor vor trece la noile „licee profesionale”, dacă prevederea va fi aplicată

45.363 de vizualizări
Foto: © Mikhail Davidovich | Dreamstime.com
Reînființate de actuala lege a Educației, Legea nr 1/2011, școlile profesionale vor fi din nou desființate, potrivit proiectului de lege a învățământului preuniversitar publicat în dezbatere de Ministerul Educației. Desființarea ar urma să aibă loc, de facto, în anul școlar următor, adică în septembrie 2023, când toți elevii de la școlile profesionale vor trece la liceele profesionale – nou înființate în locul celor tehnologice din prezent.

Cele două legi ale Educației au fost lansate miercuri în dezbatere publică până în data de 24 august.

„Începând cu anul școlar 2023-2024, clasele de învățământ profesional, cu durata de 3 ani, reglementat de Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care funcționează în cadrul școlilor profesionale și liceelor tehnologice, se reorganizează în cadrul liceelor profesionale”, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului Ministerului Educației. 

În același timp liceele profesionale nu mai pot organiza clase vocaționale sau de filieră teoretică, începând cu anul școlar 2023-2024, iar cele existente intră în lichidare. Adică își duc până la capăt clasele existente și nu mai organizează admitere pentru altele noi.

Filiera profesională va avea patru profiluri: tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului, conform proiectului citat.

„Unităţile de învăţământ liceal profesional se organizează cu o singura filieră şi unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii”, se mai arată în documentul aflat în consultare luna aceasta.

Desființarea școlilor profesionale nu a fost prezentată în descrierea amplă a proiectelor de legi, organizată de ministrul Educației marți, sub forma unei conferințe de presă și nici miercuri, în briefingul de la Guvern al ministrului. Jurnaliștii acreditați au primit, însă, o schemă a examenului de certificare și a structurii acestui tip de liceu. În schema respectivă apare posibilitatea ca la clasa a XI-a elevii să susțină două probe pentru obținerea unui certificat de calificare de nivel 3 – echivalentul celui obținut acum după absolvirea școlii profesionale. Cei care ajung în clasa a XII-a pot lua și certificat de calificare de nivel 4, dacă dau proba practică și una dintre probele de la Bacalaureat, și diploma de Bacalaureat, dacă susțin examenul complet.

Proba E de la Bac este o probă scrisă, facultativă, la alegerea candidatului, specifică profilului sau specializării, care nu condiționează promovarea Bacalaureatului.

În proiectul de lege acest lucru este reflectat în articolul 27, alineatele 13 și 14:

„Finalizarea a trei ani în educația profesională sau a patru ani în cea vocațională/teoretică conferă elevului o calificare de nivel 3 și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice. 

Elevii din filiera profesională pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu în vederea participării la examenul de bacalaureat. În clasa a XII-a, aceștia vor aprofunda atât elementele de trunchi comun, cât și componenta de calificare profesională din clasele IX-XI. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4”. 

În prezent, dacă un absolvent de școală profesională vrea să susțină examenul de Bacalaureat, trebuie să facă doi ani de completare, adică clasele a XI-a și a XII-a la forma de învățământ la zi, sau 3 – clasele a XI-a, a XII-a și a XIII-a – la seral/frecvență redusă.

Este impus un prag de practică în noile licee profesionale – minimum 20% din orele prevăzute în planurile-cadru.

Finalitatea liceelor profesionale pentru elevi

„Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat”, prevede textul propunerii.

„În cadrul liceelor profesionale, după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piața muncii.

Organizarea, desfășurarea și calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la începutul fiecărui an școlar. Examenul de certificare a calificării de nivel 3 constă în două probe:

A – o probă practică, prin realizarea unui proiect în ultimul semestru de pregătire, conform domeniului, specializării și calificării candidatului;

B – o probă orală, care constă în prezentarea și susținerea proiectului”, se mai arată în document.

Transformarea se aplică și școlilor profesionale duale

Școlile profesionale duale se reorganizează și ele, vor fi asimilate de „licee profesionale duale”. Liceul este, prin definiție, o școală în care elevii fac 4 ani de studiu, nu 3, iar până acum niciodată liceele nu au avut calificări de 3 ani. De altfel este prima dată când sunt propuse licee cu învățământ dual.

Chiar în actualul proiect este specificat că „durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei. Pentru formele de învăţământ liceal cu frecvenţă redusă, durata studiilor se poate prelungi cu un an, în scop remedial, la solicitarea elevului sau în situația în care acesta nu a promovat examenul de bacalaureat”.

Imediat sub acest paragraf, la articolul 27 alin. 17 scrie că „absolvenții nivelurilor 3 și 4 de calificare susțin examen de certificare a calificării profesionale și dobândesc certificat de calificare și suplimentul descriptiv al certificatului conform EUROPASS”.

La articolul 29 din propunerea de lege este prevăzut că „învăţământul liceal profesional în sistem dual este o formă de organizare a învăţământului liceal profesional în unităţi de învăţământ de stat, particulare sau confesionale, care se desfăşoară pe bază de contract şi are următoarele caracteristici:

  • a) este organizat, într-un cadru unitar, de unităţile de învăţământ sau la solicitarea operatorilor economici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură, de bresle sau asociații meșteșugărești, clustere, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică;
  • b) asigură o rută alternativă de educaţie şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor contracte individuale de pregătire practică încheiate cu operatorii economici care asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor;
  • c) operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă, cel puţin la nivelul celei acordate din fonduri publice pentru învăţământul liceal profesional, şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor; bursa este deductibilă din impozitul pe profit al agenților economici;
  • d) se bazează pe un parteneriat extins, asigurând colaborarea dintre unităţile de învăţământ partenere, autorităţile publice centrale şi locale şi mediul economic şi asociativ.

Învăţământul liceal profesional dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (1) şi se realizează prin:

  • a) încheierea contractului de parteneriat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între structuri asociative/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, contract care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri; contractul de parteneriat va acoperi cel puțin perioada celor 4 ani de studiu, aferenți învățământului secundar superior;
  • b) încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, respectiv părinții/reprezentantul legal al elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor, prin care nu se pot limita opțiunile ulterioare de continuare a studiilor.

(3) Unitatea de învățământ este responsabilă de dezvoltarea competențelor din trunchiul comun și profilul/specializarea respectivă, precum și de evaluarea acestora. Evaluările anuale și de final de studii se fac în condițiile legii.

(4) În învățământul liceal profesional dual, tutorii de practică răspund, în condiţiile stabilite prin contractul de parteneriat, de organizarea şi derularea pregătirii practice organizate de angajator, realizarea evaluării elevilor practicanţi, prin consultare cu cadrul didactic coordonator de practică, şi iniţierea, în colaborare cu acesta, după caz, a programelor de recuperare/măsurilor remediale/stagiilor suplimentare de pregătire practică. Responsabilitățile tutorelui şi ale cadrului didactic coordonator de practică sunt incluse în contractul individual de pregătire practică”.

Școlile profesionale nu apar în Raportul România Educată, publicat în urmă cu un an de Administrația Prezidențială, raport care a stat la baza acestui proiect de lege. În structura sistemului național de învățământ apar aceste „licee profesionale” cu mențiunea „dual unde este posibil”.

Mai scrie în raportul prezidențial că „școlile profesionale nu atrag, de regulă, elevi cu rezultate școlare bune, deși există un număr de școli profesionale prestigioase, mai ales dintre cele cu educație în regim dual, cu sistem propriu de selecție pentru admitere”.

Raportul privind starea învățământului pe anul 2021 remarcă totuși o creștere a popularității acestui tip de învățământ, în forma actuală.

„Reorganizarea învățământului profesional de 3 ani, începând cu anul școlar 2014/2015, a determinat creșterea constantă și semnificativă a ratei brute de cuprindere, de la un an la altul. Anul şcolar 2020/2021 se înscrie în acelaşi trend ascendent, indicatorul ajungând la
valoarea de 17,7%. Distribuția pe sexe a valorilor indicatorului evidențiază o mai mare cuprindere în învățământul profesional a populației școlare masculine față de cea feminină, cu o diferență de peste 10 p.p. în ultimul an școlar”, se arată în sinteză.

Autorii remarcau că din 2016 rata de cuprindere e în creștere la învățământul profesional și tehnic – 43,6% în 2021, față de 41,8% în 2016:

Într-o campanie de promovare pentru părinți Ministerul Educației anunța că 6.800 de elevi au ales școlile profesionale duale în anul școlar 2020-2021.

Școlile profesionale au fost desființate, potrivit Guvernului României, în 2009, de Guvernul Boc, în mandatul de ministru al Educației al Ecaterinei Andronescu. Metoda de desființare a fost atunci aprobarea unei cifre de școlarizare zero, prin Hotărâre de Guvern, pentru admiterea în acel an la aceste unități de învățământ, numite la vremea respectivă Școli de Arte și Meserii (SAM-uri). În martie 2019 Edupedu.ro a reconstituit desființarea Școlilor de Arte și Meserii, pentru a vedea exact ce s-a întâmplat. 

În ședința de Guvern din 11 februarie 2009 Ecaterina Andronescu prezintă Hotărârea de Guvern 77, privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat în anul şcolar/universitar 2009-2010. În înregistrările video și audio de la acea vreme, Andronescu explică pe scurt documentul pe care-l supune aprobării, în dialog cu premierul de la acea vreme, Emil Boc:

Emil Boc: O să o rog pe doamna ministru Andronescu să ne prezinte hotărârea privind cifra de școlarizare pentru învățământul preuniversitar și superior de stat în 2009-2010.

Ecaterina Andronescu: Vă mulțumesc foarte mult domnule prim-ministru! Așa cum prevede Legea învățământului, ministerul Educației are obligația să vină în fața Guvernului cu solicitarea de a se aproba cifra de școlarizare pentru anul școlar și universitar următor. Ca urmare, aveți în proiectul de HG cuprinse cifrele de la învățământul preșcolar, pe toate ciclurile învățământului primar și pe ciclurile învățământului universitar, respectiv licență, masterat și doctorat. Este de subliniat că, în ceea ce privește învățământul superior anul acesta practic încheiem ciclurile de licență pre-Bologna și mergem de-acum încolo așa cum este angajamentul țării, pe cele trei cicluri – licență, masterat și doctorat prevăzute de procesul Bologna. Ele nu sunt mult diferite de cele de anul trecut. Sunt cuprinse aici și cifrele care vizează unitățile școlare din domeniul învățământului militar. Vă mulțumesc! Are toate avizele.

Emil Boc: Propunerile universităților sunt incluse, da? Universităților? Sunt incluse (…) bugetului, sigur că da. Sunt observații din partea colegilor? Ministere care au legătură cu cifrele de școlarizare, dacă sunt… Apărarea? Da, e în regulă. Internele? Ei tot acolo sunt prinși, în același sistem. Bun. Observații? Dacă nu sunt, considerăm adoptat proiectul de hotărâre. Vă mulțumesc!”

Ecaterina Andronescu nu a spus niciun cuvânt în acel moment despre modificările pe care documentul promovat în Guvern le aducea asupra învățământului profesional, asupra cifrelor de școlarizare din Școlile de Arte și Meserii. Abia în comunicatul dat de Guvern, după ședință, se vorbește sec, fără explicații, despre ”creșterea cifrei de școlarizare pentru învăţământul liceal, cu 72.000 de locuri, ajungând la 221.000”. Analiza integrală aici.

De menționat că următorul ministru al Educației a fost Daniel Funeriu care nu a acordat nici el cifre de școlarizare pentru următorii doi ani, nici în 2010 și nici în 2011. Potrivit hotărârilor de guvern de atunci, reînființarea școlilor profesionale a avut loc abia în 2012.

În Raportul despre Starea învățământului 2008, publicat de Ministerul Educației, autorii menționau succesul acestor școli, dar și planurile de dezvoltare a sistemului respectiv:

  • ”continuarea proiectării şi execuţiei pentru cele 60 şcoli de arte şi meserii – program naţional SAM”
  • 5400 de elevi romi au fost admişi în clasele a IX-a la licee şi SAM-uri, pe locuri distincte alocate elevilor romi
  • În SAM predau 5939 de cadre didactice.

Documentele Guvernului au identificat desființarea școlilor profesionale drept o decizie cu impact major asupra adâncirii abandonului școlar.

În 2014 Guvernul Ponta adopta Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020. Documentul susține că:

„Desființarea Școlilor de Arte și Meserii în anul 2009/2010 a reprezentat o importantă provocare în ceea ce privește dreptul la educație al copiilor care finalizaseră 8 clase de studiu și care doreau să urmeze un parcurs de profesionalizare de 2-3 ani, care să-i ajute să învețe o meserie.

Desființarea Școlilor de Arte și Meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel puțin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că familiile nu pot să acopere costurile a 4 ani de școlarizare. Acest fenomen a fost vizibil în special în cazul elevilor din mediul rural, în condițiile în care rețeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată aici în comparație cu mediul urban”.

Foto: © Mikhail Davidovich | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


9 comments
  1. SE doreste o indobitocire a tinerei generatii. De ce se desfiinteaza scolile profesionale?? De ce este permisa admiterea la liceu cu media 1,20 la evaluarea nationala de la finalul clasei a 8-a? Cand elevii nepasatori stiu ca ei vor fi admisi oricum in liceee de ce ar mai invata?? DE ce nu investeste statul roman in niste cladiri , ateliere de formare a elevilor in scolile profesionale, sa fie atractive, sa aiba multe ore de practica? Iar licee unde se face doar teorie si elevii nu invata NIMIC???? Alo, cei din minister, treziti-va si orientati-va cu adevarat in pregatirea fortei de munca care este deficitara . Nu transformand scolile profesionale in licee ci facnd dotari masive si incadrand ingineri, pe specializarile scolilor profesionale,

  2. Probabil la ce soi de BAC o sa avem, intrebari de genul “e adevarat ca 1+1 = 2? ” se vor gasi acolo, orice elev, (chiar si ghicind), va pute obtine diploma.
    Ne intoarcem la epoca “abramburica” cand, dupa 1 an, si-au dat seama ce prostie au facut si au revenit la separare.
    Eu am o vorba- “nu poti face balerina dintr-un elefant, decat eventual la circ”.

  3. Ai dracu,de terminați au inebunit lumea cu prostiile lor.In loc sa ușureze materiile că se duc copii ăștia cu geamantane la școală fac pe dracu și mai complica un pic lucrurile…că la noi se poate complica peste noapte .AU inebunit lumea cu minciuni..cu materi apărute peste noapte in loc să facă ce trebuie la școală vor meditați că se fac in toată lumea.Rusine😡

  4. Ecaterina Andronescu a mai desfiintat odata profesionalele. L-a avut consilier pe domnul Szekely, care a venit cu viziunea – ”vizuina” invatamantului, care nu a fost adoptata pe vremea PSD. A gasit in ministru Campeanu si in Romania Educata paravanele pentru distrugerea a tot ce a ramas bun din scoala romaneasca. Vom fi o tara de culegatori de sparanghel sau de oameni extrem de putin performanti, numai buni de munca bruta in tarile unde cetatenii refuza sa fie umiliti!

  5. Nu ați înțeles. Se desființează liceul tehnologic, așa cum este el acum! Liceele profesionale înseamnă școlarizare pe nivelul 3 CNC, adică calificări profesionale de învățământ profesional. Daca un elev dorește să ajungă Tehnician in turism, calificare obținută acum prin liceu tehnologic va trebui că întâi să se înscrie la o calificare de nivel 3, adică învățământ profesional (de exemplu Lucrător hotelier de 3 ani) și după aceea să mai facă un an, clasa a XII-a că să devină Tehnician in turism.

  6. În sine ideea este bună. Depinde cum vor aplica în învățământul profesional rural această prevedere.
    Faptul că elevul rămâne în școală până la vârsta de 18 ani este bine pentru că poate ieși cu o calificare cei orferă la o vârstă acceptată și de Constituțai României să se angajeze fără acceptul părinților ci direct poate să facă ceea ce dorește.
    Desigur că ideea învățământului profesional dual poate NU mai este de actualitate, dar este funcțional în Austria și Germania.

    1. Va inseati grav! Vârsta legală de angajare, fără a fi necesar acordul părinților, este 16 ani. Acordul părinților este necesar pentru cei care au între 15 și 16 ani! Citiți Codul Muncii!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tunurile politice și imobiliare din Legea Deca. Proiectul întoarce definitiv școala cu fața către ierarhiile politice de putere / Analiza proiectului cu care Iohannis vrea să își salveze mandatele

Rectorii-parlamentari-politicieni vor putea să conducă universitățile încă 10 ani de aici înainte, unii cumulând peste 20 de ani de șefie a comunităților pe care topurile internaționale le notează tot mai…
Vezi articolul