Scriitoarea Ana Blandiana va primi titlul Doctor Honoris Causa al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

124 de vizualizări
Inquam Photos / Nichita Cojocea
Ana Blandiana / Foto: INQUAM Photos / Nichita Cojocea
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) va conferi luni, 16 martie 2026, ora 14.00, în Sala Senatului, titlul de Doctor Honoris Causa scriitoarei Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române, potrivit unui comunicat de presă al Universității.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași acordă titlul de Doctor Honoris Causa, scriitoarei și poetei Ana Blandiana, marți, 16 martie, eveniment urmat apoi de conferința „Poezie și proză sau despre ce se vede în oglindă”, susținută de Ana Blandiana.

„Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași onorează o personalitate de prestigiu a comunității literare, care și-a pus amprenta în mod decisiv asupra literaturii contemporane, contribuind la necesara metamorfoză a societății românești postdecembriste”, potrivit instituției.

„Ana Blandiana este apreciată în România și pe plan internațional nu doar pentru contribuțiile în literatură și publicistică, ci și pentru implicarea civică în perioade dificile, pentru protestul împotriva unui regim opresiv care i-a marcat viața și cariera.

Poetă, prozatoare, eseistă și publicistă, Ana Blandiana este o personalitate culturală de prestigiu, apreciată atât în România, cât și pe plan internațional, laureată a numeroase și importante premii și distincții literare, precum:

Premiul de poezie al Academiei Române (1970),  Premiul Internațional „Herder”, Viena (1982), Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1997), Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor (2000), Premiul Internațional Vilenica, Slovenia (2002), Premiul Internațional pentru Poezie „Giuseppe Acerbi”, Italia (2005),  Premiul Internațional de Poezie „Camaiore”, Italia (2005), Premiul Revistei Observator Cultural pentru Memorialistică (2014), Distincția și Premiul „Poetul European al Libertății”, Gdańsk (2016), Premiul Griffin pentru excelență în poezie, Toronto (2018), Premiul „Cununa de Aur”, Struga (2019), Premiul „Jan Smrek”, Bratislava (2019), Premiul Internațional „Fondazione Terzo Pilastro”, Roma (2020) etc. 

După debutul literar din revista „Tribuna” (1959), Ana Blandiana a fost supusă, de-a lungul anilor, la trei interdicții de publicare: între anii 1959-1964, ca fiică a unui deținut politic; în anul 1985, pentru publicarea a patru poezii în revista „Amfiteatru”. A treia interdicție datează din perioada 1988–1989, ca urmare a publicării unei poezii pentru copii, interpretate ca o parodie la adresa dictatorului comunist. 

În martie 1990, Ana Blandiana a contribuit la reînființarea PEN Clubul Român, organizație pe care a condus-o în calitate de președinte între 1990 și 2004, devenind ulterior președinte de onoare. 

În noiembrie 1990, Ana Blandiana s-a numărat printre inițiatorii Alianței Civice, organizație pe care a condus-o în calitate de președinte între 1991 și 2001.

În 1993, împreună cu soțul său, scriitorul Romulus Rusan, a inițiat și realizat, sub egida Consiliului Europei, primul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din lume (Sighet, România).

Un an mai târziu, în 1994, a înființat Fundația Academia Civică, organizație neguvernamentală care administrează Memorialul de la Sighet și pe care o conduce în calitate de președinte încă de la fondare.

Ana Blandiana a fost distinsă, de-a lungul timpului, cu numeroase titluri de Doctor Honoris Causa, acordate de universități prestigioase din România și din străinătate, ca recunoaștere a contribuției sale remarcabile la literatura română și la viața civică. Printre instituțiile care i-au conferit această distincție se numără: Universitatea de Vest din Timișoara (2014), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2016), Universitatea din Salamanca (2020)”. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
elaborarea curriculumului de liceu

25 de profesori de istorie vor fi selectați pentru a participa la un seminar de formare pe tema Holocaustului, organizat în Israel. Dacă sunt punctaje egale, prioritate au cei care predau în mediul rural / Care sunt condițiile și ce trebuie să conțină dosarul 

25 de profesori de istorie, titulari sau suplinitori, vor fi selectați pentru a participa la seminarul de formare pe problematica Holocaustului, organizat în perioada 7-14 august 2022 de Institutul Yad…
Vezi articolul

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București: Avem nevoie de o politică educațională cap – coadă privind formarea și dezvoltarea profesională a profesorilor din România de la momentul T0 până la finalul carierei

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), atrage atenția că rezultatele studiilor PISA trebuie să ajute la implementarea unor politici…
Vezi articolul

FOTO Greșeli gramaticale în biletele de la Ministerul Educației pentru proba orală de limba engleză Bacalaureat 2024. Verbul „a deveni”, conjugat greșit într-o cerință / Întârzieri la primirea subiectelor – surse

Cel puțin două greșeli gramaticale apar în întrebările formulate pentru candidați pe biletele de la proba orală a Bacalaureatului 2024 la Limba engleză, după cum se arată în documente obținute…
Vezi articolul

Explicațiile Ministerului Educației pentru reintroducerea lucrării de licență obligatorii, alături de examenul de absolvire: Lucrarea „reprezintă o activitate mult mai complexă” decât examenul „aproape banal” / Aplicarea măsurii la finalul acestui an universitar depinde de momentul când va fi adoptat ordinul de ministru

Lucrarea de licență „reprezintă un act de creație științifică adecvat nivelului studiilor absolvite. Dar acest act îl considerăm necesar pentru formarea unui specialist, pentru formarea unui absolvent de studii universitare”…
Vezi articolul