Evaluarea Națională de la clasa a II-a nu ar trebui să devină un motiv de pregătire intensă pentru elevi, a afirmat, marți secretarul de stat Sorin Ion, la Radio România Actualități. El a făcut un apel către părinți „să nu creeze o presiune suplimentară pe copil”, deoarece, potrivit acestuia, scopul evaluării este „stabilirea traseului individualizat al copilului” și „o analiză de sistem”.
- Elevii de clasa a II-a au susținut marți, 13 mai, proba scrisă la Limba română din cadrul Evaluării Naționale 2025. Vezi aici ce subiecte au avut de rezolvat.
Secretarul de stat a afirmat că evaluarea se dă „pe de o parte, pentru stabilirea traseului individualizat al copilului şi pentru eventualele planuri remediale, acolo unde se impune, dar şi pentru analiză de sistem, pentru că rezultatele se centralizează la nivelul Ministerului Educaţiei, iar în baza acestora să putem elabora ulterior politici educaţionale în concordanţă cu nivelul copiilor”, a spus el.
Rezultatele de la evaluare nu vor fi afișate public, a subliniat secretarul de stat: ”Nu ne dorim să o transformăm într-un factor de stres suplimentar pentru copii pentru că nu realizăm ierarhii la sfârşitul acestei evaluări”, a spus el și a completat că „nu trebuie să privim acest eveniment ca un lucru excepțional, în care copilul trebuie să iasă bine, să facem totul să iasă bine”.
Redăm dialogul referitor la Evaluarea Națională de la clasa a II-a:
Moderator: Cum de s-a ajuns, practic la această hotărâre pentru elevii de clasa a II-a, mai ales în condiţiile în care ştim bine ce se întâmplă prin ţară, la nivelul educaţiei, la nivelul şcolii, unii dintre ei încă nu ştiu să scrie şi să citească.
Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion: Într-un fel spus unii, că evaluările de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a se susţin de ani buni. E adevărat, anul acesta venim cu două mici diferenţe. Prima dintre ele este că rezultatul evaluării se poate transforma în calificativ la claselel a II-a şi a IV-a, respectiv în notă la clasa a VI-a. În afară de asta, la clasa a II-a, de exemplu, am mărit timpul de lucru de la 30 de minute la 45 de minute. Eu aş sublinia ce nu ne dorim să obţinem prin această evaluare de la clasa a II-a.
Moderator: Şi ce ar trebui corijat la un moment dat, nu?
Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion: Nu ne dorim să o transformăm într-un factor de stres suplimentar pentru copii pentru că nu realizăm ierarhii la sfârşitul acestei evaluări. Aşa cum bine aţi spus mai devreme, nu afişăm rezultate public sau chiar la nivel de clasă sau de şcoală, pentru că nu acesta este scopul fundamental al acestor evaluări. Aceste evaluări sunt, pe de o parte, pentru stabilirea traseului individualizat al copilului şi pentru eventualele planuri remediale acolo unde se impune, dar şi pentru analiză de sistem, pentru că rezultatele se centralizează la nivelul Ministerului Educaţiei, iar în baza acestora să putem elabora ulterior politici educaţionale în concordanţă cu nivelul copiilor.
Moderator: Aţi făcut o analiză de sistem, aţi spus, dar aţi analizat cumva şi impactul psihologic al acestor evaluări asupra copiilor de 7-8 ani?
Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion: Exact asta spuneam mai devreme, că nu vrem să se întâmple, în sensul că nu vrem să creăm o presiune pe copii, de-asta şi durata unui astfel de test este egală cu o durată de oră de curs obişnuită. Nu recomandăm, de exemplu, pregătiri suplimentare, presiune pe copii, astfel încâ să denaturăm scopul acestei evaluări. Scopul evaluării este să surprindă exact fotografia de moment a fiecărui copil și a sistemului în general. De asta și apelul către părinți, poate că pentru clasa a II-a e deja târziu, dar asta facem în fiecare an, să nu creeze – cum spuneam – o presiune suplimentară pe copil (…). E adevărat, o să spuneți că e prea devreme să susţină un test…
Moderator: Care a fost mesajul receptat de dumneavoastră, de colegi din partea părinților și a învățătorilor? Sunt reticenți sau din contră?
Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion: În general, părinții au tendința să exagereze și să dea o importanţă mai mare decât ar fi cazul. Repet, nu trebuie să privim acest eveniment ca un lucru excepțional, în care copilul trebuie să iasă bine, să facem totul să iasă bine. Nu! Pe noi ne interesează să vedem starea reală a fiecărui copil, a sistemului în general. Iar în ceea ce privește sistemul, reamintesc: nu este pentru prima dată când dăm aceste teste. Aceste teste pentru prima dată pot fi convertite în notă. Până acum, rezultatele la fiecare item al unui test erau niște coduri, și era destul de dificil de înțeles, pe de-o parte, pentru copii sau părinți ce înseamnă codul 99 la un item, care avea o traducere – că ai rezolvat în integralitate – sau alte tipuri de coduri mai dificil de înţeles. Dar altfel, repet, nu este nimic nou nici în ceea ce priveşte structura subiectelor pentru copiii de clasa a II-a. Sunt teste care au conținuturi uzuale la nivelul lor de vârstă.
Moderator: Am primit un mesaj de la o ascultătoare care ne vorbește în cunoștință de cauză: “Însăși noțiunea de examen, evaluare, testare dă o stare de stres unui copil de clasa a II-a”.
Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion: Asta, dacă nu le folosim în mod curent. Noțiunea de evaluare este parte a procesului de învățământ. Ea se face în fiecare zi. Nu putem să dăm altă denumire unui lucru care este evident. Poate cuvântul “națională” sună mai presant pentru părinți, dar evaluarea e un lucru firesc pe care îl facem zi de zi la școală.
Rezultatele elevilor, potrivit metodologiei
Din acest an școlar, rezultatele elevilor la evaluările naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor fi sub formă de punctaje în loc de coduri. La solicitarea scrisă a elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog.
Art. 28. — „(1) Rezultatele individuale obținute la EN-2025 nu se afișează/nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei. Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog. Rezultatele sunt valorificate la nivelul unității de învățământ prin:
a) elaborarea planurilor individualizate de învățare;
b) informarea elevilor și a părinților/reprezentanților legali ai elevului asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate.
(2) Rezultatele individuale la EN-2025 cuprinse în fișele de evaluare sunt supuse unui proces de analiză de către cadrul didactic și de către colectivul de catedră din fiecare unitate școlară. În urma acestei analize, cadrul didactic decide, acolo unde este cazul, elaborarea planului individualizat de învățare al elevului, instrument fundamental de remediere/dezvoltare/ orientare care cuprinde informații diagnostice și prognostice în vederea orientării și optimizării învățării.”
Cea care a decis introducerea notelor la Evaluarea Națională de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, în loc de rezultate pe coduri, similare celor folosite de testările internaționale de tip PISA, a fost Ligia Deca, precedenta ministră a Educației, care a scos și limba străină de la evaluarea de la clasa a VI-a.
Calendarul pentru evaluarea națională de la clasa a II-a:
Limbă și comunicare — scris — citit — Limba română pentru minoritățile naționale — 16 mai 2025
Limbă și comunicare — scris — Limba română — 13 mai 2025
Limbă și comunicare — scris — Limba maternă — 13 mai 2025
Limbă și comunicare — citit — Limba română — 14 mai 2025
Limbă și comunicare — citit — Limba maternă — 14 mai 2025
Matematică și Explorarea mediului — 15 mai 2025
1 comment
Problema nu e evaluarea,problema e ca se da pentru a se vedea nivelul copilului și atâta,deci rămâne doar la acest stadiu,nu se mai face nimic,dacă este nevoie de remediere la copii,nimeni nu o face și atunci îmi pun întrebarea ca și părinte…..oare la ce folosește evaluarea asta?la un stres în plus la copii.