Inițiativa legislativă depusă de USR care ar fi permis adolescenților să acceseze, de la 16 ani, servicii de consiliere psihologică fără acordul părinților nu a trecut de votul senatorilor. PSD și AUR au votat împotrivă în plen, iar în timpul dezbaterilor parlamentarii AUR au motivat votul de respingere cu teorii conspiraționiste, spune parlamentarii USR. Inițiativa parlamentară L478 care merge acum la Camera Deputaților a avut susținerea Ministerului Sănătății și a Ministerului Educației și avize favorabile de la Guvern.
- Consiliul Național al Elevilor (CNE) susține proiectul de lege care le-ar permite adolescenților care au împlinit 16 ani să ceară singuri consiliere psihologică, psihoterapie și sprijin psihopedagogic, fără acordul părinților
Inițiativa parlamentară scrisă de parlamentarii USR Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș are ca scop sprijinirea tinerilor care au împlinit 16 ani să poată cere singuri consiliere psihologică, psihoterapie și sprijin psihopedagogic, fără acordul părinților.
„Senatorii PSD și AUR nu par să înțeleagă că un adolescent nu devine adult peste noapte, la 18 ani. La 16 ani, tinerii se confruntă cu presiune școlară, anxietate, dificultăți emoționale și întrebări la care au nevoie de răspunsuri, iar dreptul de a cere sprijin psihologic ar trebui recunoscut înainte de majorat”, se arată în comunicat al USR, citat de G4Media.
În plen, Ruxandra Cibu Deaconu, secretară a Comisiei pentru sănătate a Senatului, a argumentat că sănătatea mintală înseamnă prevenție, acces la sprijin și curajul de a cere ajutor la timp.
„Un adolescent aflat în pragul unei crize are nevoie de curaj ca să ceară ajutor, iar în România îi mai trebuie și semnătura ambilor părinți. Mulți părinți au crescut cu ideea că psihologul e pentru nebuni și o duc mai departe fără nicio rea-intenție, pentru că nimeni nu le-a spus vreodată că a cere ajutor e un semn de curaj. Legea a pornit din discuțiile cu tineri din mediul rural, iar pe parcurs i-am ascultat pe psihologi, pe profesori și pe părinți. Așa am scris o lege cu garanții: psihologul verifică dacă tânărul înțelege ce cere, iar părinții sunt anunțați imediat ce există un pericol. Nimic din lege nu-i scoate pe părinți din viața copiilor, doar le dă copiilor un om de încredere la care să ajungă atunci când acasă nu se poate vorbi”, a declarat Ruxandra Cibu Deaconu.
La rândul ei, senatoarea USR Cynthia Păun, membră a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, a atras atenția că pentru mulți copii consilierul școlar e singurul specialist la care pot ajunge, iar un singur consilier are în grijă peste 750 de elevi.
„Ca să ajungă la consilierul școlar, un adolescent abuzat acasă are nevoie de acordul celor care îl abuzează. Așa îl lăsăm singur cu abuzul, iar mulți ajung la un specialist abia la urgențe, după ce s-a întâmplat deja ceva grav. Între timp, îi lăsăm singuri în jungla internetului și a rețelelor sociale, iar apoi ne mirăm când aflăm că un elev și-a înjunghiat colegul în școală, că alții își fac rău singuri sau le fac rău celor din jur. Un copil care poate vorbi la timp cu un specialist e un copil pe care îl putem ajuta înainte să devină știre. De aceea, grupul USR votează pentru această lege. Puteți vota împotrivă, e dreptul dumneavoastră. Doar nu mai spuneți că o faceți pentru copii!”, a declarat Cynthia Păun.
Legea a avut susținerea scrisă a Ministerului Sănătății și a Ministerului Educației și avize favorabile de la Guvern, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ, iar Consiliul Național al Elevilor și 42 de organizații și grupuri civice au cerut public adoptarea ei.
Senatul este prima cameră sesizată. Inițiativa legislativă merge acum la Camera Deputaților pentru dezbateri și vot final.
De ce propun parlamentarii accesul fără acordul părinților
Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că actuala condiționare a accesului minorilor la servicii psihologice de consimțământul reprezentanților legali poate avea, în anumite situații, efectul invers celui urmărit. Adolescenți care își dau seama că au nevoie de sprijin nu îl pot primi „exclusiv din cauza refuzului, absenței, dezacordului sau indisponibilității reprezentanților legali”, potrivit documentului.
Problema ar fi mai accentuată în mediul rural, unde accesul la serviciile de sănătate mintală este deja limitat, iar stigma asociată mersului la psiholog poate determina părinții să refuze să își dea acordul, susțin inițiatorii.
„Minorul se află astfel într-o dublă vulnerabilitate: pe de o parte, este expus unor riscuri psihologice reale, iar pe de altă parte, este împiedicat instituțional să acceseze ajutorul profesionist”, se arată în expunerea de motive.
Parlamentarii argumentează că vârsta de 16 ani nu a fost aleasă arbitrar, întrucât legislația românească recunoaște deja la acest prag o serie de capacități extinse ale minorului. Aceeași logică a maturizării progresive ar trebui aplicată, în opinia lor, și sănătății mintale, mai ales că serviciile de psihologie, consiliere și psihoterapie „nu implică nici intervenții invazive, nici riscuri fizice directe, ci constituie o formă de sprijin și reflecție personală pe care minorul cu discernământ o poate evalua în mod rezonabil”.
În cazul educației, inițiatorii spun că modificarea este „esențială din perspectiva accesibilității”, pentru că „școala reprezintă, în special în mediul rural, primul și uneori singurul punct de contact instituțional al adolescentului cu un specialist în sănătate mintală”.
În justificarea proiectului sunt invocate și modele din Regatul Unit, Germania, Franța, Belgia și Olanda, unde există diferite forme de recunoaștere a capacității adolescenților de a decide în privința serviciilor medicale sau psihologice, fie în funcție de discernământ, fie folosind vârsta de 16 ani ca reper. Potrivit inițiatorilor, soluția propusă pentru România se înscrie într-o „tendință europeană coerentă de recunoaștere a autonomiei progresive a minorului în domeniul sănătății”.
Expunerea de motive invocă, de asemenea, date ale Organizației Mondiale a Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică și Salvați Copiii privind sănătatea mintală a adolescenților și accesul la servicii. Documentul nu indică însă studiile, anii sau valorile statistice concrete pentru afirmațiile referitoare la România.
CES: Acordul obligatoriu al părinților poate ajunge contrar interesului copilului
Consiliul Economic și Social a dat aviz favorabil proiectului, cu o serie de observații și propuneri de modificare. CES susține principiul potrivit căruia adolescentul de cel puțin 16 ani trebuie să poată cere singur sprijin psihologic.
„În principiu, recunoașterea capacității minorului de 16 ani de a solicita servicii de evaluare psihologică, consiliere psihologică sau psihoterapie este justificată. Sprijinul psihologic are adesea caracter preventiv, educațional și terapeutic neinvaziv, iar accesul întârziat la asemenea servicii poate agrava problemele emoționale sau relaționale ale adolescentului”, arată CES.
Consiliul atrage atenția că acordul obligatoriu al părinților poate ajunge să împiedice tocmai accesul copilului la ajutor:
„În anumite situații, condiționarea absolută de acordul părinților poate deveni chiar contrară interesului superior al copilului, mai ales atunci când părintele refuză nejustificat, este indisponibil, se află în conflict cu minorul sau este chiar sursa suferinței psihice a acestuia.”
CES susține și schimbarea referitoare la școli
„În ceea ce privește consilierea școlară și psihologică în unitățile de învățământ, posibilitatea minorului de 16 ani de a se adresa singur cabinetelor de asistență psihopedagogică este oportună”, se arată în aviz.
Potrivit CES, „școala poate reprezenta primul spațiu instituțional în care adolescentul cere ajutor”, în special pentru copiii din mediul rural, din familii vulnerabile sau din medii în care accesul la servicii private este limitat.
Consiliul avertizează însă că recunoașterea în lege a acestui drept trebuie corelată cu posibilitățile reale ale sistemului de educație: numărul de consilieri școlari, procedurile prin care elevii sunt trimiși către servicii specializate și regulile privind protecția datelor.
Confidențialitate și când ar trebui anunțați părinții
Proiectul stabilește și limitele confidențialității. Dacă în timpul evaluării psihologice, consilierii sau psihoterapiei specialistul identifică „un risc iminent de autovătămare, vătămare a altor persoane, situații de abuz sever sau suspiciunea rezonabilă a unei afecțiuni care impune intervenție medicală”, acesta ar avea obligația de a informa imediat reprezentanții legali ai minorului și, după caz, autoritățile competente.
CES consideră însă că formularea „abuz sever” este prea restrictivă. Consiliul spune că nu doar abuzul sever trebuie raportat, ci și „abuzul, neglijarea, exploatarea, violența domestică, violența sexuală, traficul, bullyingul grav sau alte forme de violență asupra copilului”.
În același timp, CES cere protejarea strictă a vieții private a adolescentului. Informațiile comunicate în cadrul consilierii sau psihoterapiei pot privi „starea emoțională, viața de familie, experiențe traumatice, relații personale, orientări, conflicte sau vulnerabilități”, iar acestea „nu trebuie divulgate părinților, școlii sau altor persoane decât în condițiile strict prevăzute de lege și numai în măsura necesară protejării minorului”.
CES cere eliminarea „evaluării capacității cognitive”
Una dintre principalele obiecții formulate de CES privește condiția introdusă de proiect potrivit căreia adolescentul trebuie să treacă printr-o „evaluare a capacității cognitive” înainte de a putea accesa singur serviciile psihologice.
Consiliul avertizează că se poate crea chiar o nouă barieră: minorul vrea să primească ajutor, dar, înainte de consiliere, trebuie evaluat. Documentul ridică inclusiv întrebarea dacă evaluarea ar urma să fie făcută de același psiholog sau de un alt specialist.
„Formularea poate transforma o măsură de acces într-o procedură birocratică, care ar putea avea ca potențial efect descurajarea minorului și determinarea acestuia de a renunța la demers”, avertizează CES.
Consiliul propune eliminarea sintagmei „evaluarea capacității cognitive” și înlocuirea acesteia cu o obligație a psihologului de a informa minorul, într-un limbaj adecvat vârstei și gradului său de maturitate, despre natura și scopul serviciului, limitele confidențialității și situațiile în care trebuie informați reprezentanții legali sau autoritățile și de a consemna acordul adolescentului.
CES precizează, totodată, că autonomia acordată adolescentului trebuie delimitată. Posibilitatea de a decide singur poate fi justificată pentru servicii psihologice și psihoterapeutice, însă „nu trebuie interpretată extensiv ca autorizând orice intervenție medicală fără condițiile speciale prevăzute de lege”.
Nici rolul părinților nu ar fi eliminat, potrivit avizului. CES consideră că noua regulă trebuie privită ca „o excepție limitată, justificată de interesul superior al copilului, nu ca o înlăturare generală a rolului părinților”. În același timp, rolul familiei „nu poate deveni un obstacol absolut în calea accesului adolescentului la sprijin psihologic atunci când refuzul, absența sau conflictul familial îi afectează sănătatea psihică”.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Educației ar urma să modifice, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, normele metodologice necesare aplicării noilor prevederi. În schimb, articolul care permite elevilor de minimum 16 ani să se adreseze singuri cabinetelor de asistență psihopedagogică din școli este prevăzut să intre în vigoare la trei zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial
ID 119413796 © Bialasiewicz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Consiliul Național al Elevilor susține proiectul de lege care acordă acces adolescenților de la 16 ani la consiliere psihologică fără acordul părinților: Când un adolescent spune „am nevoie de ajutor”, răspunsul sistemului nu poate fi „întoarce-te cu semnătura unui adult”
Elevii de la 16 ani ar putea cere singuri consiliere psihologică la școală, fără acordul părinților – proiect de lege / Consiliul Economic și Social susține măsura: Părintele poate fi chiar sursa suferinței psihice
