Sindicatele profesorilor amenință cu proteste, dacă nu vor fi abrogate măsurile din Legea Bolojan: Primim semnale alarmante din întreaga țară privind reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu și liceu. Peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă

Sindicatele din Învățământ solicită abrogarea de urgență a prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora și la creșterea normei didactice, potrivit unui comunicat de presă remis Edupedu.ro de către cele două federații sindicale din preuniversitar. În caz contrar, sindicaliștii amenință Guvernul Bolojan că vor intensifica acțiunile de protest, „utilizând toate formele legale pentru apărarea drepturilor angajaților și a dreptului copiilor la educație”.

Solicitarea a fost făcută de ambele federații sindicale din preuniversitar, adică de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.

„În plin proces de elaborare a planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027, primim semnale alarmante din întreaga țară privind reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu și liceu, inclusiv în mediul urban. Această situație este consecința directă a creșterii forțate a efectivelor de elevi la clasă, măsură impusă exclusiv pentru a reduce cheltuielile bugetare, ignorând impactul negativ asupra beneficiarilor primari”, se arată în comunicat.

Sindicatele transmit că „aplicarea Legii nr. 141/2025 a determinat supraaglomerarea generalizată a claselor, cu efecte negative, directe și imediate, asupra calității actului educațional. Există deja școli în care efectivele depășesc 32 de elevi/clasă”.

Conform comunicatului, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă:

„Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, direcția de reducere a cheltuielilor cu personalul din educație fiind una evidentă și constantă.

Inspectoratele școlare și unitățile de învățământ sunt obligate să aplice măsuri restrictive, fără nicio soluție pentru protejarea beneficiarilor primari și a personalului didactic. Cadrele didactice resimt o stare de nesiguranță profundă, iar comunitățile educaționale se confruntă cu un climat de tensiune și incertitudine. În tot acest proces, elevul a fost complet absent din calculele decidenților, deși el este primul care resimte efectele supraaglomerării, ale instabilității și ale lipsei de continuitate educațională”.

„În acest context, FSLI și FSE „SPIRU HARET” solicită:

1. Abrogarea de urgență a prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora și la creșterea normei didactice;
2. Oprirea politicii de reducere a posturilor din învățământul preuniversitar;
3. Creșterea alocării bugetare pentru educație, în acord cu importanța strategică a acestui domeniu;
4. Reluarea dialogului social real cu organizațiile sindicale reprezentative în învățământul preuniversitar.

Respingem ferm abordarea prin care educația este tratată ca instrument de acoperire a deficitului bugetar și sacrificată pentru a compensa dezechilibre create în alte zone ale guvernării. Dacă Guvernul României va continua pe această direcție, FSLI și FSE „SPIRU HARET” vor intensifica acțiunile de protest, utilizând toate formele legale pentru apărarea drepturilor angajaților și a dreptului copiilor la educație.”

Redăm comunicatul integral al sindicatelor din Educație:

„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” acuză Guvernul României că, prin măsurile de austeritate impuse prin Legea nr. 141/2025, a declanșat un proces de dezorganizare accelerată a învățământului preuniversitar, cu efecte grave asupra elevilor, cadrelor didactice și calității educației. Sistemul de învățământ se află într-o gravă criză, provocată deliberat prin decizii politice luate iresponsabil, fără analize de impact, fără dialog social și fără asumarea consecințelor.

În plin proces de elaborare a planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027, primim semnale alarmante din întreaga țară privind reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu și liceu, inclusiv în mediul urban. Această situație este consecința directă a creșterii forțate a efectivelor de elevi la clasă, măsură impusă exclusiv pentru a reduce cheltuielile bugetare, ignorând impactul negativ asupra beneficiarilor primari.

Aplicarea Legii nr. 141/2025 a determinat supraaglomerarea generalizată a claselor, cu efecte negative, directe și imediate, asupra calității actului educațional. Există deja școli în care efectivele depășesc 32 de elevi/clasă. Măsurile vor avea consecințe grave:

• Degradarea calității actului educațional;
• Imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii;
• Creșterea riscului de eșec și abandon școlar;
• Dispariția unui număr semnificativ de posturi didactice ca urmare a reducerii numărului de clase/grupe.

Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, direcția de reducere a cheltuielilor cu personalul din educație fiind una evidentă și constantă.

Inspectoratele școlare și unitățile de învățământ sunt obligate să aplice măsuri restrictive, fără nicio soluție pentru protejarea beneficiarilor primari și a personalului didactic. Cadrele didactice resimt o stare de nesiguranță profundă, iar comunitățile educaționale se confruntă cu un climat de tensiune și incertitudine. În tot acest proces, elevul a fost complet absent din calculele decidenților, deși el este primul care resimte efectele supraaglomerării, ale instabilității și ale lipsei de continuitate educațională.

Situația este agravată de existența unei conduceri provizorii la Ministerul Educației și Cercetării, într-o perioadă în care trebuie adoptate decizii responsabile, predictibile și fundamentate. În paralel, Guvernul României continuă să aloce un buget insuficient pentru educație, mult sub nevoile reale ale sistemului, tratând acest domeniu ca pe o zonă de sacrificiu bugetar.

Subfinanțarea a devenit o politică permanentă, iar școlile sunt forțate să funcționeze fără resursele necesare pentru a asigura un învățământ de calitate.

Un sistem educațional subfinanțat nu poate livra performanță, nu este stabil și nici nu asigură echitate; el poate doar să supraviețuiască de la un an la altul, sacrificând șansele reale ale copiilor la un parcurs educațional solid și predictibil.

UN STAT CARE ÎȘI DISTRUGE ȘCOALA PUBLICĂ ÎȘI DISTRUGE PROPRIA PERSPECTIVĂ DE DEZVOLTARE.

În acest context, FSLI și FSE „SPIRU HARET” solicită:

1. Abrogarea de urgență a prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora și la creșterea normei didactice;
2. Oprirea politicii de reducere a posturilor din învățământul preuniversitar;
3. Creșterea alocării bugetare pentru educație, în acord cu importanța strategică a acestui domeniu;
4. Reluarea dialogului social real cu organizațiile sindicale reprezentative în învățământul preuniversitar.

Respingem ferm abordarea prin care educația este tratată ca instrument de acoperire a deficitului bugetar și sacrificată pentru a compensa dezechilibre create în alte zone ale guvernării. Dacă Guvernul României va continua pe această direcție, FSLI și FSE „SPIRU HARET” vor intensifica acțiunile de protest, utilizând toate formele legale pentru apărarea drepturilor angajaților și a dreptului copiilor la educație.

În plus, îi reamintim domnului Președinte, Nicușor Dan, că au trecut peste două luni de când trebuia să aibă loc o întâlnire cu reprezentanții organizațiilor sindicale pentru a i se prezenta situația din sistem în urma măsurilor anti-educație promovate de Guvernul Bolojan.

EDUCAȚIA NU ESTE O CHELTUIALĂ. EDUCAȚIA ESTE VIITORUL ROMÂNIEI!”