Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași, avertizează că reducerea indemnizației pentru titlul științific de doctor la 500 de lei brut lunar, propusă de Guvern pentru anul 2026, este „un semnal periculos pentru sistemul de cercetare” și ar putea accentua migrația profesională și lipsa de atractivitate a domeniului, potrivit unui comunicat remis Edupedu.ro.
- Guvernul propune, prin proiectul de Ordonanță de urgență privind măsurile din administrație, „în varianta agreată de coaliție”, pus în transparență publică de Ministerul Dezvoltării miercuri, reducerea semnificativă a indemnizației pentru titlul științific de doctor în anul 2026. Potrivit Art. LIV din proiect, „în anul 2026 personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar”.
- În prezent, indemnizația pentru titlul de doctor este, în lege, de 50% din salariul minim brut pe țară, însă aceasta este plafonată de mai mulți ani la 950 lei brut pe lună. Prin noua prevedere, suma ar scădea la 500 lei brut, ceea ce înseamnă aproximativ 293 lei net, iar reducerea ar produce efecte imediat după adoptarea actului normativ.
Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași, afirmă că măsura este discriminatorie și afectează un sector deja subfinanțat: „O asemenea măsură, dacă va fi adoptată, riscă să afecteze direct atractivitatea și stabilitatea unui sector deja vulnerabil – cercetarea”.
Potrivit sindicaliștilor, personalul din cercetare nu a beneficiat de evoluția indemnizației doctorale, deși salariul minim a crescut, iar în prezent indemnizația plafonată reprezintă „circa 40% din cuantumul care ar reprezenta valoarea sa legală neplafonată”. Aceștia susțin că „cercetătorii susțin deja de mai mulți ani bugetul statului prin diminuarea drepturilor salariale ce li s-ar cuveni”.
Sindicatul avertizează că diminuarea suplimentară a veniturilor ar putea accelera plecările din sistem și ar descuraja tinerii specialiști: „În aceste condiții, măsuri suplimentare de diminuare a veniturilor riscă să accentueze migrația profesională și să descurajeze intrarea în sistem a noilor generații”. Organizația solicită retragerea prevederii, consultări reale și publicarea unei analize de impact.
Redăm integral comunicatul Sindicatului Angajaților Academiei Române, Filiala Iași:
„Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași își exprimă profunda îngrijorare față de proiectul de Ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică, prin care se propune reducerea indemnizației pentru titlul științific de doctor la 500 de lei brut lunar (sub 300 de lei net). O asemenea măsură, dacă va fi adoptată, riscă să afecteze direct atractivitatea și stabilitatea unui sector deja vulnerabil – cercetarea. Potrivit Legii cadru 153/2017 „personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul”. În practică însă, valoarea acestei indemnizații a fost plafonată în ultimii ani la 950 de lei brut, deși salariul minim a crescut constant. Actualmente, indemnizația de doctor are o valoare plafonată care reprezintă circa 40% din cuantumul care ar reprezenta valoarea sa legală neplafonată. Personalul din cercetare nu a beneficiat în ultimii 7 ani de evoluția indemnizației doctorale, așa cum era ea prevăzută în Legea salarizării (așa-zis) unitare. Așadar, cercetătorii susțin deja de mai mulți ani bugetul statului prin diminuarea drepturilor salariale ce li s-ar cuveni. O nouă diminuare ar fi profund discriminatorie față de o categorie profesională aflată deja într-un cronic dezavantaj financiar.
În spațiul public au fost exprimate opinii potrivit cărora indemnizația pentru titlul științific de doctor nu s-ar mai justifica în situațiile în care deținerea doctoratului constituie o condiție de ocupare a postului. O asemenea abordare ignoră însă subfinanțarea cronică a sectorului cercetării, care se accentuează de la an la an și care afectează direct, în special, personalul aflat la început de carieră. În acest context, indemnizația pentru titlul de doctor nu a reprezentat un privilegiu suplimentar, ci un mecanism compensatoriu minimal al unor salarii de bază insuficiente raportat la activitatea desfășurată.
Totodată, în absența unor linii bugetare dedicate și adecvate pentru susținerea participării la conferințe științifice, publicării în reviste indexate internațional sau altor activități necesare menținerii vizibilității și competitivității instituționale, cercetătorii suportă frecvent din venituri proprii costuri profesionale obligatorii (taxe de publicare, taxe de participare, cheltuieli de deplasare, acces la resurse informaționale). În plus, salariile personalului de cercetare nu au fost aliniate în mod efectiv cu cele din învățământul superior, deși cadrul legal prevede o astfel de corelare, ceea ce perpetuează un decalaj salarial în interiorul sistemului academic. În aceste condiții, reducerea suplimentară a indemnizației pentru titlul de doctor nu ar corecta o anomalie, ci ar accentua un dezechilibru deja existent între nivelul de calificare solicitat, obligațiile profesionale asumate și nivelul real al remunerației.
Cercetarea este un domeniu strategic pentru orice stat al Uniunii Europene, fapt care în alte state se reflectă în scheme de salarizare adecvate, competiții de proiecte și strategii pentru atragerea tinerilor. Reducerea suplimentară a indemnizației transmite un mesaj problematic: acela că performanța academică și calificarea înaltă nu constituie o prioritate pentru statul român. Titlul de doctor în științe presupune ani de formare, competiție academică, evaluări internaționale și contribuții științifice. Diminuarea recunoașterii financiare a acestui nivel de calificare afectează nu doar veniturile individuale, ci și percepția asupra valorii expertizei.
În prezent, cercetarea românească se confruntă deja cu dificultăți structurale: finanțare redusă în raport cu media europeană, competiții de proiecte sporadice, predictibilitate scăzută și dificultăți în atragerea tinerilor specialiști. În aceste condiții, măsuri suplimentare de diminuare a veniturilor riscă să accentueze migrația profesională și să descurajeze intrarea în sistem a noilor generații. Pentru un tânăr absolvent cu doctorat, diferența salarială dintre cercetare și alte domenii este deja semnificativ mai mică. Salariul unui tânăr asistent de cercetare, la intrarea în sistem, este similar, dacă nu chiar mai mic, cu cel al unui muncitor necalificat de pe șantierele din marile orașe ale României, în condițiile în care costul vieții a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă avantajele competitive ale carierei academice sunt reduse în continuare, motivația pentru a rămâne sau a intra în sistem scade inevitabil. Consecințele nu vor fi imediate doar la nivel individual, ci și la nivel instituțional: posturi neocupate, pierdere de expertiză și diminuarea capacității de a atrage finanțări externe. Au fost înregistrate deja situații cu posturi scoase la concurs și neocupate.
Pentru un stat care declară în mod repetat că își propune dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare, o asemenea măsură este contradictorie. Investiția în capitalul uman înalt calificat nu poate fi tratată ca o cheltuială secundară.
Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași solicită:
1. Retragerea prevederii privind reducerea indemnizației pentru titlul de doctor.
2. Organizarea de consultări reale cu partenerii sociali și cu reprezentanții comunității academice.
3. Publicarea unei analize de impact privind efectele bugetare și instituționale ale măsurii.
Ne rezervăm dreptul de a utiliza toate formele legale de acțiune sindicală pentru apărarea drepturilor și demnității profesionale a membrilor noștri.
Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași
Iași, 19.02.2026”
Alexa Stănescu
Redacția
Diana Ghimiși