Sindicatul cercetătorilor din Iași de la Academia Română cere retragerea proiectului de OUG care taie indemnizația de doctor la jumătate: Investiția în capitalul uman înalt calificat nu poate fi tratată ca o cheltuială secundară

1.363 de vizualizări
Cheltuielile unei familii cu Educația: comparația cu ceilalți ani
Foto: Freepik.com
Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași, avertizează că reducerea indemnizației pentru titlul științific de doctor la 500 de lei brut lunar, propusă de Guvern pentru anul 2026, este „un semnal periculos pentru sistemul de cercetare” și ar putea accentua migrația profesională și lipsa de atractivitate a domeniului, potrivit unui comunicat remis Edupedu.ro.
  • Guvernul propune, prin proiectul de Ordonanță de urgență privind măsurile din administrație, „în varianta agreată de coaliție”, pus în transparență publică de Ministerul Dezvoltării miercuri, reducerea semnificativă a indemnizației pentru titlul științific de doctor în anul 2026. Potrivit Art. LIV din proiect, „în anul 2026 personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar”.
  • În prezent, indemnizația pentru titlul de doctor este, în lege, de 50% din salariul minim brut pe țară, însă aceasta este plafonată de mai mulți ani la 950 lei brut pe lună. Prin noua prevedere, suma ar scădea la 500 lei brut, ceea ce înseamnă aproximativ 293 lei net, iar reducerea ar produce efecte imediat după adoptarea actului normativ.

Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași, afirmă că măsura este discriminatorie și afectează un sector deja subfinanțat: „O asemenea măsură, dacă va fi adoptată, riscă să afecteze direct atractivitatea și stabilitatea unui sector deja vulnerabil – cercetarea”.

Potrivit sindicaliștilor, personalul din cercetare nu a beneficiat de evoluția indemnizației doctorale, deși salariul minim a crescut, iar în prezent indemnizația plafonată reprezintă „circa 40% din cuantumul care ar reprezenta valoarea sa legală neplafonată”. Aceștia susțin că „cercetătorii susțin deja de mai mulți ani bugetul statului prin diminuarea drepturilor salariale ce li s-ar cuveni”.

Sindicatul avertizează că diminuarea suplimentară a veniturilor ar putea accelera plecările din sistem și ar descuraja tinerii specialiști: „În aceste condiții, măsuri suplimentare de diminuare a veniturilor riscă să accentueze migrația profesională și să descurajeze intrarea în sistem a noilor generații”. Organizația solicită retragerea prevederii, consultări reale și publicarea unei analize de impact.

Redăm integral comunicatul Sindicatului Angajaților Academiei Române, Filiala Iași:

Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași își exprimă profunda îngrijorare față de proiectul de Ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică, prin care se propune reducerea indemnizației pentru titlul științific de doctor la 500 de lei brut lunar (sub 300 de lei net). O asemenea măsură, dacă va fi adoptată, riscă să afecteze direct atractivitatea și stabilitatea unui sector deja vulnerabil – cercetarea. Potrivit Legii cadru 153/2017 „personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul”. În practică însă, valoarea acestei indemnizații a fost plafonată în ultimii ani la 950 de lei brut, deși salariul minim a crescut constant. Actualmente, indemnizația de doctor are o valoare plafonată care reprezintă circa 40% din cuantumul care ar reprezenta valoarea sa legală neplafonată. Personalul din cercetare nu a beneficiat în ultimii 7 ani de evoluția indemnizației doctorale, așa cum era ea prevăzută în Legea salarizării (așa-zis) unitare. Așadar, cercetătorii susțin deja de mai mulți ani bugetul statului prin diminuarea drepturilor salariale ce li s-ar cuveni. O nouă diminuare ar fi profund discriminatorie față de o categorie profesională aflată deja într-un cronic dezavantaj financiar.

În spațiul public au fost exprimate opinii potrivit cărora indemnizația pentru titlul științific de doctor nu s-ar mai justifica în situațiile în care deținerea doctoratului constituie o condiție de ocupare a postului. O asemenea abordare ignoră însă subfinanțarea cronică a sectorului cercetării, care se accentuează de la an la an și care afectează direct, în special, personalul aflat la început de carieră. În acest context, indemnizația pentru titlul de doctor nu a reprezentat un privilegiu suplimentar, ci un mecanism compensatoriu minimal al unor salarii de bază insuficiente raportat la activitatea desfășurată.

Totodată, în absența unor linii bugetare dedicate și adecvate pentru susținerea participării la conferințe științifice, publicării în reviste indexate internațional sau altor activități necesare menținerii vizibilității și competitivității instituționale, cercetătorii suportă frecvent din venituri proprii costuri profesionale obligatorii (taxe de publicare, taxe de participare, cheltuieli de deplasare, acces la resurse informaționale). În plus, salariile personalului de cercetare nu au fost aliniate în mod efectiv cu cele din învățământul superior, deși cadrul legal prevede o astfel de corelare, ceea ce perpetuează un decalaj salarial în interiorul sistemului academic. În aceste condiții, reducerea suplimentară a indemnizației pentru titlul de doctor nu ar corecta o anomalie, ci ar accentua un dezechilibru deja existent între nivelul de calificare solicitat, obligațiile profesionale asumate și nivelul real al remunerației.

Cercetarea este un domeniu strategic pentru orice stat al Uniunii Europene, fapt care în alte state se reflectă în scheme de salarizare adecvate, competiții de proiecte și strategii pentru atragerea tinerilor. Reducerea suplimentară a indemnizației transmite un mesaj problematic: acela că performanța academică și calificarea înaltă nu constituie o prioritate pentru statul român. Titlul de doctor în științe presupune ani de formare, competiție academică, evaluări internaționale și contribuții științifice. Diminuarea recunoașterii financiare a acestui nivel de calificare afectează nu doar veniturile individuale, ci și percepția asupra valorii expertizei.

În prezent, cercetarea românească se confruntă deja cu dificultăți structurale: finanțare redusă în raport cu media europeană, competiții de proiecte sporadice, predictibilitate scăzută și dificultăți în atragerea tinerilor specialiști. În aceste condiții, măsuri suplimentare de diminuare a veniturilor riscă să accentueze migrația profesională și să descurajeze intrarea în sistem a noilor generații. Pentru un tânăr absolvent cu doctorat, diferența salarială dintre cercetare și alte domenii este deja semnificativ mai mică. Salariul unui tânăr asistent de cercetare, la intrarea în sistem, este similar, dacă nu chiar mai mic, cu cel al unui muncitor necalificat de pe șantierele din marile orașe ale României, în condițiile în care costul vieții a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă avantajele competitive ale carierei academice sunt reduse în continuare, motivația pentru a rămâne sau a intra în sistem scade inevitabil. Consecințele nu vor fi imediate doar la nivel individual, ci și la nivel instituțional: posturi neocupate, pierdere de expertiză și diminuarea capacității de a atrage finanțări externe. Au fost înregistrate deja situații cu posturi scoase la concurs și neocupate.

Pentru un stat care declară în mod repetat că își propune dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare, o asemenea măsură este contradictorie. Investiția în capitalul uman înalt calificat nu poate fi tratată ca o cheltuială secundară.

Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași solicită:

1. Retragerea prevederii privind reducerea indemnizației pentru titlul de doctor.

2. Organizarea de consultări reale cu partenerii sociali și cu reprezentanții comunității academice.

3. Publicarea unei analize de impact privind efectele bugetare și instituționale ale măsurii.

Ne rezervăm dreptul de a utiliza toate formele legale de acțiune sindicală pentru apărarea drepturilor și demnității profesionale a membrilor noștri.

Sindicatul Angajaților Academiei Române, Filiala Iași

Iași, 19.02.2026


16 comments
  1. Institutele academice sunt sufocate și de găștile universitare, care își dublează veniturile cu încă o normă întreagă. Universitatea are institutele proprii, unde au acces exclusiv universitarii, mulți dintre ei oameni ai politicului plantați în funcții influente ca să asigure scurgerile de bani unde trebuie. Aceiași oameni iau bani din 3, 4 locuri (posturi și granturi). Sinecuri, practic, venituri ilegale, pe care guvernul de austeritate le tolerează. Declarațiile de avere sunt publice, cum pot unii să cumuleze atâtea funcții? Cercetare propriu-zisă fac o mână de oameni, blocați în poziții inferioare de sinecuriști și protejați. Să închizi ochii la toată această corupție și, în schimb, să ceri 200 de lei din 4800 brut al unui CS este curată obtuzitate și nesimțire. Țară de mafioți și exploatatori.

  2. Crizele pot genera, uneori, și rezultate pozitive. Solidaritatea noastră reprezintă, în sine, o primă realizare.

  3. Pentru tinerii doctori angajați în institutele Academiei pe posturi „mici” ca ACS, CS sau CS III, în contextul inflației galopante, a creșterii cheltuielilor, taxelor și impozitelor, această măsură de reducere a sporului doctoral e ca proverbialul pai care, adăugat bagajelor existente, frânge spinarea cămilei…

    Când după ani de muncă pe băncile facultății, prin biblioteci, pe teren sau laboratoare ajungi să ai salariul ca al unui casier de la Mega Image sau a unui paznic de la Kaufland, rezultatul este unul singur: îți iei lumea în cap și pleci.

    Pe termen mediu și lung, va urma un nou exod al „creierelor” către alte domenii și alte țări, iar cercetarea românească se va afunda și mai mult în irelevanță. Poate că asta se și urmărește… să mai plece încă un val, încă vreo câteva milioane care să se adauge deja celor 4-5 aflate deja în diaspora.

    Sumbru viitor va avea țara noastră…

  4. Sporul de doctorat trebuie sa dispara. Sa fie inclus in salariu acolo unde este necesar sa ai studii doctorale. In rest, sa dispara. In acest fel poate s-ar mai face putina curatenie in sistem….

    1. Un punct de vedere absolut corect și realist. Sunt total de acord. Altfel, trebuie desființate toate școlile doctorale. Sunt un simulacru lamentabil.

  5. Toți suntem doctori, domnilor doctori!
    Unde ați fost când politrucii au gestionat, crescut și valorificat fabricile de diplome?

    1. Domnii doctori, cei adevărați, cum sunt și eu – putem vorbi doar pe la radio șanț sau sub pseudonime, vedem și nedreptățile sociale – dar nu suntem o masă critică ce ar putea schimba lucrurile. Vorbim pe la colțuri cu colegii și cu studenții, știm că (di)rectorii doctori au plantat camere de supraveghere și, probabil, ne pot și asculta. Dacă spui ceva contra șefilor, se interpretează, prin regulamentele interne, că defăimezi instituția!!! Aici s-a ajuns. Mai mult, am văzut fișele de post ale zugravilor și electricienilor – sunt obligați să facă delațiune dacă într-un spațiu, laborator, birou etc. aud că se vorbește de rău despre conducere. Sindicatele sunt mucles de zeci de ani, doar dau bomboane de Crăciun și insistă ca toate femeile de serviciu să fie cotizante, pentru că le-ar apăra drepturile pe care nici nu le au în sistem.
      Celor care facem cercetare din pasiune ne repugnă majoritatea sindicatelor actuale. By the way: cum se poate, conceptual, să fie membru de sindicat rectorul, prorectorul, directorul, inspectorul școlar? Ca să spargă turma?

  6. De fapt, singurii neafectati vor fi cercetatori juniori (doctoranzi sau similar). Cei aflati imediat deasupra doctoranzilor vor avea ocazia sa-si aduca aminte cat de bine traiau cu bani mai putini…

  7. În universități, tăcere de mormânt.

    Cred ca guvernul face ceea ce face știind că nu va întâmpina nicio opoziție.

    1. Este laudabil că Sindicatul Academiei Române, filiala Iași, a reacționat rapid. Din păcate, la București nu avem sindicat în Academie.
      Sunt cercetător în economie și constat cu regret că sistemul de evaluare ignoră realitatea muncii noastre. Suntem evaluați după numărul de articole, capitole sau cărți publicate, ca și cum acestea ar putea fi realizate „la normă”, iar aceasta fără a ni se asigura resursele sau condițiile necesare – resurse care depind, în mare parte, de politicile și finanțarea statului. Cerințele sunt mari, performanța este impusă, dar sprijinul lipsește.
      Efortul sindical este apreciabil, dar fără o poziție fermă din partea conducerii și a membrilor Academiei Române, schimbarea reală tot nu va veni.
      Nu mă voi lamenta pentru pierderi financiare, oricât de semnificative ar fi ele pentru un salariu mai mic decât media pe economie; ceea ce doare cu adevărat este că sporul de doctorat, care face parte din venitul nostru lunar de subzistență, ni se retrage, alături de disprețul față de cercetătorii români, umilința și lipsa finanțării adecvate pentru acest sector.
      Este momentul ca Academia Română și statul să-și asume responsabilitatea față de cercetătorii săi și să creeze condițiile în care performanța să fie posibilă, nu doar cerută.

  8. Această tăiere a indemnizației de doctorat are efecte distructive:
    1. Nu vor mai fi doritori de a face doctoratul, indemnizația fiind de 300 lei/ lună. Așa că locurile bugetate de la universități sigur nu se vor ocupa.
    2. În același timp doctoratul a crescut de la 3 ani la 4.
    3. Calitatea/cercetarea în parcursul doctorandurei va fi superficială, iar conducătorul de doctorat nu poate fi exigent deoarece doctorandul abandonează, fiindcă pentru cei 300 lei nu mai există mare interes.
    Și așa calitatea tezelor este foarte slabă, dar în viitor va fi jale.

    1. „Calitatea/cercetarea în parcursul doctorandurei va fi superficială, iar conducătorul de doctorat nu poate fi exigent deoarece doctorandul abandonează, fiindcă pentru cei 300 lei nu mai există mare interes.”
      Sa fim seriosi, si acum se dau doctorate pr banda rulanta.

  9. Cu surprindere am aflat de aceasta masura care calca in picioare munca de ani de zile a celor care au acest titlu obtinut in mod cinstit si nu prin frauda. Oare munca nu mai cpnteaza? Personal am lucrat sute de ore pentru teza de doctorat, redactata si intr-o limba straina! Nu conteaza!? De ce suntem pedepsiti? Din invidie, prostie sau rea intentie? Daca munca nu conteaza, ce conteaza!? Cercetarea e la limita supravietuiri, invatamantul aproape de colaps! Suntem noi vinovati de deficit si de gaurile negre produse de agentiile statului? Nu noi am stabilit salarii grase pentru societatile falimentare ale statului!
    Am crezut in aceasta tara si am ramas aici, dar acum imi pare rau de fiecare zi muncita aici!

  10. Bravo! Pare un sindicat implicat, măcar Filiala Iași, nu ca FEDERAŢIA NAŢIONALĂ SINDICALĂ ALMA MATER, un zero absolut cu Hadăr în frunte. Tot reales, tot reales – ce s-a mai ales și de profesorii universitari… 🙁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii care dau admitere la clasa a V-a pentru clasele cu predare într-o limbă străină intensiv/bilingv nu pot aplica la mai multe școli, ca până acum, după ce Ministerul a decis că subiectele sunt unice și se dau în aceeași zi / Mâine, 9 iunie, este examenul pentru clasele de limba engleză

Un ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial în luna aprilie, stabilește că „testul de competențe lingvistice pentru admiterea în clasa a V-a la clasele cu predare într-o limbă străină…
Vezi articolul

Finanțări nerambursabile de 85 de milioane de dolari pentru comunități, educație, cercetare și acces la servicii pentru animalele de companie prin noul Mars Impact Fund (P)

Mars Impact Fund, noua entitate filantropică, consolidează angajamentul Mars pentru reziliența comunităților, oportunități în știință și bunăstarea animalelor de companie. Compania a alocat deja 85 de milioane de dolari pentru…
Vezi articolul

Ministrul educației dă asigurări că elevii vor putea fi testați săptămâna viitoare / Vineri vor fi livrate în școli 10 milioane de teste, potrivit DSU / Testele sunt ambalate individual sau câte două

Ministrul Sorin Cîmpeanu a dat asigurări, într-o postare pe Facebook, că până săptămâna viitoare vor ajunge în școli 10 milioane de teste pentru preșcolari, elevi și angajați din învățământ. Fii…
Vezi articolul

Ioana Lazăr, secretarul general la Ministerului Educației, despre cazurile celor două eleve eliminate pentru tentativă de fraudă de la BAC 2024, care au câștigat în instanță dreptul de a da examenul în toamnă: Vorbim de două situații punctuale / Soluția dată nu privește legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ emis de Ministerul Educației

Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației, a declarat că „ministerul Educației nu a fost parte în acel dosar, vorbim de două situații punctuale, respectiv de acte administrative cu caracter…
Vezi articolul