Sindicatul Salariaților din Universitatea Transilvania Brașov (SSUTBv) solicită Parlamentului să nu reintroducă în forma finală a noii legi a salarizării unitare prevederea din actuala Lege-cadru nr. 153/2017 care permite universităților de stat să stabilească salarii de bază peste nivelurile prevăzute în grila legală. Sindicatul susține, într-un punct de vedere trimis pe adresa redacției, că această excepție a dus, în unele universități, la diferențe foarte mari între salariile conducerii și cele ale cadrelor didactice și prezintă ca exemplu situația de la Universitatea Transilvania Brașov.
- Guvernul încă nu a adoptat forma finală a proiectului Legii salarizării, abia după această etapă proiectul va fi trimis în Parlament
Proiectul noii legi a salarizării, aflat în dezbatere publică, nu mai conține nota din actuala Lege 153/2017 potrivit căreia salariile de bază din învățământul superior reprezentau doar nivelul minim, iar universitățile puteau stabili salarii mai mari „în funcție de specificul activității desfășurate și de calitatea acesteia”, în limita bugetului. În schimb, proiectul stabilește că drepturile salariale sunt exclusiv cele prevăzute de lege și că prin contractele colective sau individuale de muncă nu pot fi negociate salarii care depășesc prevederile acesteia.
În punctul de vedere transmis presei, președintele sindicatului, conf. univ. dr. Florin Isaia, spune că această modificare nu trebuie inversată în Parlament.
„Solicităm public tuturor factorilor implicați în elaborarea și votarea acestei legi (în special Parlamentului României ca for decizional) să se asigure că o astfel de «notă» nu își va mai găsi locul în forma finală a noii legi a salarizării unitare”, se arată în documentul semnat de Sindicatul Salariaților din Universitatea Transilvania Brașov.
Sindicatul: rectorul avea un salariu majorat cu 137%, profesorii cu aproximativ 25%
Pentru a-și susține argumentația, sindicatul compară salariile de bază publicate de Universitatea Transilvania Brașov cu nivelurile minime prevăzute în Legea 153/2017.
Potrivit analizei:
- rectorul avea un salariu de bază de 38.555 lei, față de nivelul minim legal de 16.232 lei, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 137,5%;
- un prorector avea un salariu de bază de 22.055 lei, față de minimul legal de 14.916 lei;
- un profesor universitar cu vechime maximă avea un salariu de bază de 13.547 lei, comparativ cu minimul legal de 10.880 lei, adică o majorare de aproximativ 24,5%.
„Mărturisesc faptul că am fost șocat de diferența enormă de 19.656 lei/lună dintre majorarea salarială decisă pentru funcția de rector și majorarea salarială decisă pentru funcția didactică de profesor universitar”, afirmă Florin Isaia, cadru didactic și presedintele Sindicatului Salariatilor din Universitatea Transilvania Brasov.
Comparația cu UBB
Autorul punctului de vedere spune că a verificat și situația de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde, potrivit datelor publicate de instituție la acel moment, rectorul și prorectorii erau plătiți la nivelul minim prevăzut de lege, în timp ce profesorii universitari beneficiau de o majorare de aproximativ 25%, similară celei de la Brașov.
Sindicatul susține că exemplele arată că aceeași prevedere legală a fost aplicată foarte diferit de la o universitate la alta.
„O simplă notă” care a permis diferențe foarte mari
În opinia sindicatului, nota din actuala lege a salarizării a permis unor universități să acorde majorări salariale foarte mari funcțiilor de conducere.
„Prezența unei «simple note» adăugată la finalul unor grile de salarizare a permis unora dintre rectorii universităților de stat din România să își acorde majorări salariale uriașe creând discrepanțe enorme între salariile angajaților aceleiași universități”, se arată în document.
Sindicatul apreciază că aceste diferențe nu pot fi justificate prin performanță, volum de muncă sau nivel de răspundere și susține că ele au contribuit la apariția unor inechități salariale în învățământul superior.
Organizația sindicală cere ca noua lege să păstreze eliminarea acestei prevederi și să stabilească grile salariale care „să elimine orice posibilitate ca șefii de instituții finanțate din fonduri publice să poată denatura ulterior de o manieră semnificativă valorile salariale stabilite de acele grile”.
Publicăm aici punctul de vedere integral trimis redacției:
Foto: © Picsfive | Dreamstime.com
