Platforma națională ReCONECT, dezvoltată cu fonduri europene pentru a corela educația cu piața muncii și pentru a urmări inserția profesională a absolvenților, funcționează, dar nu poate fi utilizată la întregul ei potențial din cauza lipsei accesului la date, recunoaște Ministerul Educației într-un răspuns oficial transmis Camerei Deputaților la solicitarea deputatei Oana Matache. Proiectul era descris perfect funcțional în 2023, când era prezentat de autoritățile de atunci drept o reformă-cheie, iar platforma era anunțată ca fiind deja funcțională și pusă la dispoziția decidenților.
Câți absolvenți ai liceelor tehnologice și ai școlilor profesionale își găsesc un loc de muncă în domeniul în care s-au pregătit? Este una dintre întrebările la care statul român încearcă de ani de zile să răspundă. Răspunsul este esențial pentru fundamentarea cifrei de școlarizare, pentru adaptarea calificărilor la economia reală și pentru evaluarea eficienței învățământului profesional și tehnic.
În lipsa acestor informații, deciziile privind oferta educațională sunt luate în mare măsură pe baza altor indicatori, precum rezultatele la examenul de bacalaureat sau solicitările operatorilor economici.
Pentru a rezolva această problemă, ANOFM, împreună cu Ministerul Muncii, Ministerul Educației și ceilalți parteneri instituționali, au dezvoltat proiectul ReCONECT.
19 milioane de lei pentru o platformă prezentată drept „o reformă-cheie”
Proiectul „ReCONECT – Adaptare la Schimbare – Mecanism Integrat de Anticipare, Monitorizare, Evaluare a Pieței Muncii și Educației” a costat 19.119.659 de lei și a fost finanțat din Programul Operațional Capital Uman.
La finalizarea proiectului, în decembrie 2023, Roxana Mînzatu, pe atunci ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, în prezent vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, anunța:
„RECONECT e funcțional! Și este un început de normalitate.” Ea descria proiectul drept: „o reformă cheie” și afirma că platforma reprezintă: „o resursă uriașă aflată azi la dispoziția decidenților guvernamentali care trebuie folosită eficient.”
Potrivit acesteia, mecanismul urma să permită:
- monitorizarea inserției absolvenților din învățământul preuniversitar;
- monitorizarea inserției absolvenților din învățământul universitar;
- monitorizarea traseului profesional al absolvenților programelor de formare profesională continuă;
- anticiparea nevoilor de calificări;
- evaluarea politicilor publice din domeniul ocupării.
ANOFM: platforma avea deja baze de date și rezultate pilot
La prezentarea proiectului, ANOFM arăta că platforma nu reprezenta doar o infrastructură informatică, ci includea deja baze de date și studii-pilot.
Instituția anunța că mecanismul de anticipare a nevoilor pieței muncii utiliza o bază de date construită împreună cu 5.693 de companii partenere ale învățământului profesional și tehnic, completată prin 673 de interviuri realizate cu angajatori.
Mecanismul de monitorizare a inserției absolvenților fusese construit pe baza răspunsurilor a 24.306 absolvenți recenți și a 1.384 de interviuri față în față.
De asemenea, mecanismul de evaluare a politicilor publice utiliza 99 de indicatori și date colectate de la 12.718 elevi, 1.429 profesori, 2.376 părinți și 132 de reprezentanți ai companiilor.
La 11 aprilie 2024, Guvernul adopta Hotărârea nr. 369/2024 privind funcționarea Mecanismului Integrat de Anticipare, Monitorizare și Evaluare a Pieței Muncii și Educației.
În comunicatul emis după ședința Executivului, Ministerul Muncii anunța că: „Autoritățile vor avea posibilitatea adaptării permanente a ofertei educaționale și de formare profesională cu cererea de pe piața forței de muncă, prin interconectarea bazelor de date ale ministerelor Muncii, Educației și ale altor instituții publice cu platforma informatică ReCONECT.”
Ministerul preciza că hotărârea stabilește „datele administrative din sistemele, bazele de date sau registrele gestionate de acestea, care pot fi accesate prin platforma ReCONECT.”
Tot atunci, ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu declara: „Platforma ReCONECT reprezintă o inițiativă strategică care abordează nevoile și schimbările continue din piața muncii din România, este complet inovatoare prin obiectiv, prin soluția informatică și rezultate, dar și prin construcția parteneriatului extins și prin abordarea coordonată a celor două domenii, educație și ocupare.”
Hotărârea stabilea că funcționarea mecanismului urma să fie monitorizată de un comitet interinstituțional constituit prin decizie a prim-ministrului.
La aproape doi ani și jumătate de la finalizarea proiectului și la peste doi ani de la adoptarea HG 369/2024, Ministerul Educației arată că proiectul este momentat nefolosit din lipsă de date.
În răspunsul transmis Camerei Deputaților, instituția afirmă că „Mecanismul integrat de monitorizare a inserției absolvenților dezvoltat prin proiectul ReCONECT a fost pilotat, funcționează, dar lipsa accesului la date limitează utilizarea acestora.”
Ministerul mai precizează că: „Datele furnizate în urma implementării Mecanismului integrat de monitorizare sunt în administrarea ANOFM.”
Totodată, instituția afirmă că introducerea ratei de inserție profesională ca indicator obligatoriu este posibilă din punct de vedere normativ, însă problema este asigurarea premiselor necesare pentru calcularea acestui indicator.
Răspunsul oficial nu precizează însă la ce date nu există acces, ce baze de date nu sunt interoperabile, care dintre instituțiile prevăzute în HG nr. 369/2024 nu furnizează datele necesare, dacă mecanismul este utilizat efectiv pentru fundamentarea politicilor publice privind învățământul profesional și tehnic.
Până acum, comunicările publice ale autorităților au prezentat proiectul ca fiind finalizat, funcțional și capabil să furnizeze decidenților informațiile necesare pentru corelarea educației cu piața muncii. Nicio autoritate nu a reclamat public faptul că Platforma Reconect e nefolosită în realitate.
