Statul român a cheltuit doar 13.000 de euro în 13 ani de școală cu un elev care a terminat liceul anul acesta, echivalentul modelului de bază pentru un autoturism nou, a 10 telefoane sau a 13 metri pătrați de locuință în provincie

15.761 de vizualizări
Foto: © ActionGP | Dreamstime.com
Statul român a cheltuit doar 62.000 de lei cu un elev care a terminat școala anul acesta, de la clasa pregătitoare până în clasa a XII-a inclusiv. Suma echivalează cu aproximativ 13.000 de euro și include atât salariile profesorilor, cât și cheltuielile materiale aferente școlarizării. Datele provin din răspunsul Ministerului Educației la o întrebare adresată de un parlamentar al Opoziției și sunt calculate pe baza costului standard per elev, indicatorul utilizat pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ din România.

Analiza datelor arată că în perioada 2012–2025, un elev care a parcurs întregul ciclu al învățământului obligatoriu a „consumat” din bugetul public, în medie, 1.000 de euro pe an. Din această sumă, partea destinată materialelor didactice și cheltuielilor auxiliare este extrem de redusă: puțin peste 1.100 de euro pe întreaga durată a școlii, adică mai puțin de 100 de euro pe an.

Sursa datelor: Ministerul Educației și Cercetării

Cheltuielile pe materiale au pornit de la 318 lei (aproximativ 72 de euro) în 2013 și au ajuns la 851 de lei (171 de euro) în 2024. În total, statul a alocat 5.443 de lei pentru materiale pe parcursul a 13 ani de școală, reiese in datele oficiale. Această sumă reprezintă mai puțin de 10% din totalul cheltuielilor, restul fiind dedicat salariilor cadrelor didactice și personalului din învățământ.

Sursa datelor: Ministerul Educației și Cercetării

În ceea ce privește salariile, acestea au crescut vizibil în lei, dar în euro avansul a fost mai temperat. În 2013, costul standard aferent salariilor pentru un elev era de 1.847 de lei (418 euro), iar în 2024 acesta ajunsese la 9.620 de lei (1.934 de euro). Totalul pe întreaga perioadă 2012–2025 este de 56.593 de lei, echivalentul a circa 11.865 de euro.

Sursa datelor: Ministerul Educației și Cercetării

Astfel, pentru întreaga perioadă de școlarizare obligatorie, de la clasa pregătitoare până la finalul liceului, statul român a cheltuit oficial 62.036 de lei pe un elev, adică aproximativ 13.037 de euro. Proporția este dezechilibrată, arată datele, aproape toată suma merge către salarii, în timp ce cheltuielile pentru materiale și resurse educaționale sunt marginale.

Pentru a avea raportarea corectă la euro, am agregat datele în lei cu datele Băncii Centrale Europene privind cursul mediu anual euro-leu pentru perioada respectivă.

AnMateriale (RON)Materiale (EUR)Salarii (RON)Salarii (EUR)Curs mediu RON/EUR
20124,4593
201331872 €1.847418 €4,4190
201432673 €1.902428 €4,4437
201533375 €1.923433 €4,4454
201634276 €2.322517 €4,4904
201735277 €3.740819 €4,5688
201837881 €4.413948 €4,6540
201939483 €5.3841.135 €4,7453
202041285 €6.1111.263 €4,8383
2021544111 €6.1111.242 €4,9215
2022586119 €6.3861.295 €4,9313
2023607123 €6.8341.382 €4,9467
2024851171 €9.6201.934 €4,9746

Datele arată nivelul real al finanțării educației publice din România, unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană. În graficele de mai jos se poate vedea cum creșterea în euro este mult mai temperată.

Penmtru comparație, circa 13.000 de euro înseamnă:

  • Taxa anuală la un liceu privat din Europa Occidentală sau SUA începe de la 10.000–15.000 euro pe an. Cu suma cheltuită de România pentru 13 ani, abia se plătește un singur an într-un liceu privat mediu din Vest.
  • În Germania, cheltuiala publică per elev în școala generală este în jur de 9.000–10.000 euro pe an – deci cu 13.000 euro statul german acoperă aproape un an și jumătate de școală publică.
  • Un telefon de top costă circa 1.000 de euro pe lună, deci ar fi vorba despre echivalentul a circa 10 telefoane de top, atât reprezintă cheltuielile statului român cu un elev în ultimii 13 ani.
  • Un autoturism nou model de bază (cum ar fi Dacia Logan) costă de la 12.450 de euro, în funcție de echipare. Deci educația completă a unui copil în România valorează, în termeni bugetari, cât o mașină primul nivel de echipare.
  • Un apartament cu două camere în provincie, la prețuri de 1.000 euro/mp, ar însemna 13 mp de locuință – adică o cameră mică dintr-un apartament.
  • Raportat la salariul mediu din România, de circa 1.000 de euro net, statul cheltuiește pe educația completă a unui copil, cât ar câștiga un salariat mediu într-un singur an de muncă.

Foto: © ActionGP | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


10 comments
  1. Cam pe langa comparatiile de la final. In afara de a doua comparatie, cea cu scoala publica in Germania, restul sunt complet irelevante. M-as fi asteptat sa gasesc o comparatie mai complexa cu scolile publice din majoritatea tarilor europene, un grafic care sa arate unde ne situam fata de celelalte, fata de medie. Cam la misto scris articolul.

  2. statul asta corupt ar trebui sa facă calcule cam câte miliarde de euro oprește cu sila de la popor ,de la fiecare cetățean român si pentru sumele astea de bani ar trebui sa ofere ceva ,dar de fapt ei fură si cheltuie mai mult decât au strâns, jumate din salariu mi l ia , apoi cu jumătatea care îmi rămâne tot ce cumpăr, de exemplu combustibil este taxat , alimente taxate, curent taxat ,etc. deci în concluzie cetățeanul de rand ii rămâne si lui vreo 16% ca să nu doarme pe stradă si sa nu moare de foame ca să poată munci ca sclavul pentru statul acesta actual asa ca dacă ați calcula corect luați mult mai mult decât oferiți sau va ti crede un fel de regi ?

  3. Greșit calculul cu materiale (probabil manuale), clasele V-VII Nu au primit manuale noi în niciun an, au fost refolosite cele din anii anteriori . În concluzie, statul nu a cheltuit nici măcar atât. În plus, în fiecare an școlar, de la clasa pregătitoare și până în clasa a VIII a , părinții au plătit în plus auxiliare și culegeri, majoritatea profesorilor nu folosesc prea mult manualele
    pe de altă parte, părinții au plătit în trecut , inclusiv anul acesta următoarele: auxiliarele, culegerile, tonere, topuri hârtie, markere pentru tablă, hrana copii (pachetul zilnic). bonus: de anul acesta se plătește și ȘDȘ ul.
    Mulțumim statului român.
    să reamintim că anul școlar trecut au fost ore la care profesorii nu au venit, dar au fost plătiți?

    1. statul roman nu tine cont de sumele pe care le platesc parintii
      hrana imbracaminte, uniforme, transport, auxiliare, ore in privat….
      sunt complet pe dinafara

  4. Este clar ca sumele cheltuite de statul roman sunt infime, daca le comparam cu alte tari. Este la fel de clar ca statul roman taie si mai mult anul acesta banii alocați fiecărui elev.

    Eu as duce calculul mai departe, ca sa înțelegem si mai bine ce pierde statul roman pe termen mediu si lung:
    – estimez ca la fiecare 1000 de elevi „creacuti” de statul roman (bani investiții in sănătate, educatie, asistenta sociala etc), apare un.elev care excelează la ceva;
    – aceati elevi sunt serviți gratuit altor țări, care au o facut din recrutarea talentelor o regula – ii preiau pe aceștia gata formati, cu zero euro investiti in formarea lor pana la 18-19 ani. Le ofera burse integrale pentru studiile superioare in facultății de top si apoi ii integrează direct in piața muncii de la ei, generând plus valoare pentru propriile economii. Asta si pentru ca Romania nu le ofera variante care sa ii tenteze sa revină in țară.

    Statul roman investeste miliarde de euro in formarea noilor generatii, iar la final ramane fărâ „vârfuri”.
    De ce se întâmplă asta? Pentru ca nu avem viziune, pentru ca nu avem politici coerente pentru păstrarea talentelor in țară.
    De ce nu avem politici coerente? Pentru ca suntem conduși de psihologi formati in SUA pe banii parintilor (nu pe.propriile puteri), pentru ca avem zeci de miniștri slab pregătiți si puși in funcții de conducere exclusiv pe considerente politice.

    De ce am facut acest comentariu? Pentru ca anul acesta MEC-ul tocmai a tăiat bursele de excelenta olimpica si a dat inca un motiv elevilor de exceptie aa nu mai revină vreodata in tara.
    Asta este efectul tăierilor de burse pentru olimpici! Economisim anul acesta 1,8 milioane de euro, dar pierdem pe termen lung infinit mai mult.

    Cam asta înseamnă ca Educația nu este o cheltuială, ci o investiție!!!
    Domnu’ psiholog, sunteti pe recepție? Ca am incercat sa explica ca la grădiniță, pe înțelesul dumneavoastră.

    Noi avem in tara clanuri interlope, asistați sociali, conducători fara scoala (ori cu diplome false), „pensionari si alte categorii speciale” si ne dorim morțiș sa nu schimbam vreodata lucrurile astea, nu-i asa domnii politicienti?

  5. Statul a cheltuit o suma ridicol de mica .Pentru copiii care au avut rezultate bune, absolvenți de liceu cu medii peste medie și care nu sunt analfabeți funcționali ,familiile respective au investit in copiii lor in medie alți 15-20000 de euro.Vivat Romania educata!

  6. Doar?Ți se pare puțin?Câți părinți ai căror copii au fost școlarizați, au plătit taxe și impozite?Va spun eu:nici jumătate din ei.Si vouă vi se pare puțin?!!

  7. Daca inttebi inteligenta artificiala iti spune asa: Conform unor date oficiale / raportate de presa din România, costul mediu lunar pentru întreţinerea unui deţinut într-un penitenciar este de ≈ 2.397 de lei. Deci… Nici macar cat 3 luni pentru un detinut, ci mai degraba 2 luni. 1 an de incatatura vs. 2 luni de parnaie. Ma intreb oare de ce-om mai invata cand o ducem mai bine la parnaie. De ce platim asigurari si o masa in spital e mai proasta decat la parnaie si asa mai departe…

  8. faceti calculul cat cheltuie statul cu procurorii, cu judecatorii, cu curtea constitutionala si cu pensiile speciale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Efectele pandemiei în școală. O scădere cu 18 puncte a procentului copiilor care puteau să rezolve probleme de o anumită dificultate, iar decalajele sunt și de 50%, spune Dragoș Iliescu, profesor universitar și expert internațional în testare: Simplificat, „un copil care lua nota 6 înainte de pandemie, ia acum 4”

„18% înseamnă că o cincime au pierdut, în medie”, a declarat Dragoș Iliescu despre pierderile în cunoștințe ale copiilor, măsurate în perioada pandemiei în raport cu situația dinaintea acestei perioade.…
Vezi articolul
Interzicerea opționalelor plătite

Interzicerea opționalelor plătite la grădiniță intră în atenția Consiliului pentru Combaterea Discriminării. Asztalos: Ministerul să asigure un cadru prin care să permită și alte servicii educaționale, peste standardul minim pe care îl oferă statul

Interzicerea de către Ministerul Educației a opționalelor plătite la grădiniță a intrat în atenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Președintele instituției, Csaba Asztalos, a declarat pentru Edupedu.ro că “am primit…
Vezi articolul

Argumentele științifice și evidențele educaționale prezentate de IȘE în răspunsul necenzurat, obținut de Edupedu.ro, îl contraziceau pe ministrul Daniel David și declarațiile sale referitoare la măsurile din Legea Bolojan. Cum a dispărut 80% din răspunsul cercetătorilor pentru presă la „peer review”-ul ministrului – ANALIZĂ

Cercetătorii Institutului de Științe ale Educației contraziceau, în analiza lor făcută la solicitarea Edupedu.ro, prin datele și studiile prezentate, prin argumentele științifice și evidențele raportate, declarațiile publice ale ministrului Daniel…
Vezi articolul
ChatGPT în școli

Inteligența Artificială în noile programe pentru liceu propuse de Ministerul Educației: AI este „imperativ” să fie folosită la Matematică / Chimia, Fizica, Istoria, dar și Religia sau Limbile moderne pot folosi inteligența artificială în procesul de predare-învățare – recomandă Ministerul

Instrumentele de inteligență artificială sunt recomandate spre a fi folosite în școală în procesul de predare-învățare în jumătate dintre proiectele de programe pentru disciplinele incluse în planul-cadru pentru liceu, puse…
Vezi articolul

Ministrul Educației, Daniel David, despre atacul la profesori al Guvernului din care face parte: oamenii din sistem au dreptul să-și ceară drepturile lor – unele asumate oficial destul de recent, după încheierea grevei din sistem și/sau prin noile legi ale educației -, în timp ce Guvernul trebuie să facă, la rândul său, tot ceea ce ține de acesta pentru a reduce deficitul bugetar

Noul ministru al Educației, Daniel David, constată că „oamenii din sistem” își cer pe bună dreptate drepturile obținute prin protestele recente sau prin legea educației, dar ia partea Guvernului când…
Vezi articolul