Știința deschisă – de „importanță strategică” pentru cele mai multe universități europene, dar există decalaj între dorințe și fapte – raport internațional

164 de vizualizări
Sursă foto: Comisia Europeană / EIC
Știința deschisă, obiectul unor politici-cheie la nivel european, dar care e privită cu rezerve în comunitatea de cercetare din România, este considerată a avea o importantă strategică mare și foarte mare de către aproape două treimi dintre instituțiile de învățământ superior din Europa. Iar 90% dintre acestea consideră că publicarea cercetărilor în regim “open access” este foarte importantă, potrivit unui studiu realizat de Asociația Universităților Europene (EUA), dat publicității luni.
  • De notat că studiul asociației europene a luat în calcul răspunsurile oferite de numai trei entități din România, comparativ cu câteva zeci per țară în cazuri precum Franța, Germania, Republica Cehă sau Spania sau de circa zece în cazuri precum Belgia, Slovacia, Suedia, Olanda sau Portugalia. 

Studii și dezbateri privind interesul comunității față de știința deschisă (“open science”) au fost declanșate, prin intermediul unității pentru finanțarea cercetării și învățământului superior, UEFISCDI, și în România, prin Open Science Hub Romania. În primăvară, aceasta nota, pe marginea consultărilor: “În acest moment, principalele impedimente legate de publicarea în regim „Open Access” sunt cauzate de confuzie, percepții eronate, complexitatea implementării, lipsa de încredere și de angajament instituțional, dar și lipsa de abilități digitale.”

Care este opinia participanților din întreaga Europă la sondajul EUA cu privire la Știința deschisă – principalele concluzii:
  • Trei din cinci instituții participante (59%) consideră că importanța strategică a științei deschise este ridicată sau foarte ridicată
  • Principiul Open Access la publicații de cercetare e considerat foarte important de către 90% dintre instituțiile respondente, dar numai 60% dintre ele consideră că există un nivel ridicat de implementare.
  • Diferența între importanța acordată și implementare este considerabil mai ridicată în domeniile legate de date (monitorizare, distribuire etc.), unde sub un sfert dintre respondenți vorbesc despre un nivel ridicat de implementare
  • Peste 50% dintre instituții raportează o disponibilitate redusă a abilităților de lucru cu date de cercetare și toate consideră că au nevoie, la nivel instituțional, de mai multe astfel de abilități
  • În 34% dintre instituțiile participante, nu sunt luate în calcul elemente de tip Open Science în evaluările academice.
Asociația europeană face și o serie de recomandări pentru întărirea participării la Știința deschisă:
  • Organizațiile să creeze condițiile pentru ca “Open Science” să devină un standard de producere și distribuire a  cunoașterii științifice, iar pentru aceasta liderii instituționali trebuie să se implice activ
  • Trebuie să continue investițiile în introducerea Științei deschise în politicile și practicile instituționale
  • Știința deschisă să fie integrată în practicile de premiere, recunoaștere și stimulare academică.

Întregul studiu poate fi consultat aici.

Sursă foto: Comisia Europeană / EIC

Citește și:
Comisia lansează o platformă cu acces liber pentru publicarea lucrărilor științifice, Open Research Europe
Cât de mult sprijină cercetătorii din România transparența în cercetare? Un sondaj urmărește să afle părerea comunității științifice despre fenomenul Open Science


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO România nu a recunoscut nici astăzi doctoratul cercetătoarei Anca Vasiliu, premiată a Academiei Franceze pentru Filosofie: Mi se pare grav. Există și astăzi disfuncționalități de racord între convențiile universitare

„Doctoratul meu de la Universitatea Paris-Nanterre și abilitarea de la Sorbona nu sunt recunoscute în România”, spune filosoafa Anca Vasiliu, laureată a Marelui Premiu de Filozofie al Academiei Franceze în…
Vezi articolul

Emmanuel Macron, mesaj pentru cercetătorii internaționali: „Aici, cercetarea este o prioritate” / Parisul speră să câștige intelectuali prețioși după politicile aplicate de Trump în universitățile americane

Preşedintele francez Emmanuel Macron a invitat oamenii de ştiinţă din întreaga lume să vină să lucreze în Franţa sau în Europa, în condiţiile în care noua administraţie a preşedintelui american…
Vezi articolul

Elevii fascinați de chimie sunt așteptați vineri și sâmbătă de Facultatea de Chimie a Universității din București în Parcul Lumea Copiilor, la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2019

Copiii pasionați de chimie sunt așteptați în Parcul Lumea Copiilor, vineri și sâmbătă, unde Facultatea de Chimie din cadrul Universității București va participa la evenimentul Noaptea Cercetătorilor Europeni 2019. Profesorii…
Vezi articolul

Premiul Nobel pentru Fizică 2025 va fi anunțat marți. Tradiția începută în 1901 cu descoperirea razelor X continuă / În 2024, premiul a mers către pionierii rețelelor neuronale artificiale

La 7 octombrie 2025, Academia Regală Suedeză de Științe din Stockholm anunță câștigătorul Premiului Nobel pentru Fizică, potrivit Associated Press și nobelprize.org, după cum notează Agerpres. În 1901, a fost…
Vezi articolul
salarizare pe baza de performanță pentru profesori

Regulile după care se verifică și recunoaște valoarea științifică a unei cărți scrise în penitenciar de condamnații definitiv, aprobate după 5 ani: Verificarea de plagiat se face prin softuri recunoscute CNADTCU, lucrările pot fi pe 6 domenii

Un ordin semnat de fostul ministru al Cercetării, Ciprian Teleman, pe final de mandat, prin care e aprobată Metodologia de evaluare a caracterului științific al lucrărilor elaborate de persoane din…
Vezi articolul