Știința deschisă – de “importanță strategică” pentru cele mai multe universități europene, dar există decalaj între dorințe și fapte – raport internațional

113 vizualizări
Sursă foto: Comisia Europeană / EIC
Știința deschisă, obiectul unor politici-cheie la nivel european, dar care e privită cu rezerve în comunitatea de cercetare din România, este considerată a avea o importantă strategică mare și foarte mare de către aproape două treimi dintre instituțiile de învățământ superior din Europa. Iar 90% dintre acestea consideră că publicarea cercetărilor în regim “open access” este foarte importantă, potrivit unui studiu realizat de Asociația Universităților Europene (EUA), dat publicității luni.
  • De notat că studiul asociației europene a luat în calcul răspunsurile oferite de numai trei entități din România, comparativ cu câteva zeci per țară în cazuri precum Franța, Germania, Republica Cehă sau Spania sau de circa zece în cazuri precum Belgia, Slovacia, Suedia, Olanda sau Portugalia. 

Studii și dezbateri privind interesul comunității față de știința deschisă (“open science”) au fost declanșate, prin intermediul unității pentru finanțarea cercetării și învățământului superior, UEFISCDI, și în România, prin Open Science Hub Romania. În primăvară, aceasta nota, pe marginea consultărilor: “În acest moment, principalele impedimente legate de publicarea în regim „Open Access” sunt cauzate de confuzie, percepții eronate, complexitatea implementării, lipsa de încredere și de angajament instituțional, dar și lipsa de abilități digitale.”

Care este opinia participanților din întreaga Europă la sondajul EUA cu privire la Știința deschisă – principalele concluzii:
  • Trei din cinci instituții participante (59%) consideră că importanța strategică a științei deschise este ridicată sau foarte ridicată
  • Principiul Open Access la publicații de cercetare e considerat foarte important de către 90% dintre instituțiile respondente, dar numai 60% dintre ele consideră că există un nivel ridicat de implementare.
  • Diferența între importanța acordată și implementare este considerabil mai ridicată în domeniile legate de date (monitorizare, distribuire etc.), unde sub un sfert dintre respondenți vorbesc despre un nivel ridicat de implementare
  • Peste 50% dintre instituții raportează o disponibilitate redusă a abilităților de lucru cu date de cercetare și toate consideră că au nevoie, la nivel instituțional, de mai multe astfel de abilități
  • În 34% dintre instituțiile participante, nu sunt luate în calcul elemente de tip Open Science în evaluările academice.
Asociația europeană face și o serie de recomandări pentru întărirea participării la Știința deschisă:
  • Organizațiile să creeze condițiile pentru ca “Open Science” să devină un standard de producere și distribuire a  cunoașterii științifice, iar pentru aceasta liderii instituționali trebuie să se implice activ
  • Trebuie să continue investițiile în introducerea Științei deschise în politicile și practicile instituționale
  • Știința deschisă să fie integrată în practicile de premiere, recunoaștere și stimulare academică.

Întregul studiu poate fi consultat aici.

Sursă foto: Comisia Europeană / EIC

Citește și:
Comisia lansează o platformă cu acces liber pentru publicarea lucrărilor științifice, Open Research Europe
Cât de mult sprijină cercetătorii din România transparența în cercetare? Un sondaj urmărește să afle părerea comunității științifice despre fenomenul Open Science


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DOCUMENT Academia Română cere institutelor de cercetare să taie salarii și să pensioneze forțat angajați pentru că Ministerul Finanțelor nu a alocat suficiente fonduri. Asociația AdAstra: ”Demers ilegal”

AdAstra, cea mai cunoscută asociația a cercetătorilor români, face publică o adresă oficială prin care Academia Română le cere tuturor institutelor, centrelor și filialelor din subordinea sa să taie salarii,…
Vezi articolul

Institutul pentru Științe Biologice București dorește să organizeze noi expediții în programul deschis acum șase ani cu prima expediție științifică guvernamentală românească în Antarctica

Programul început acum șase ani cu prima expediție științifică guvernamentală românească în Antarctica, știut sub numele ROICE, este dorit să continue: institutul care îl desfășoară își propune să organizeze noi…
Vezi articolul

Cercetarea – doar 510 milioane euro prin PNRR, deși ministrul Teleman spera la 2 miliarde / O primă reacție din comunitatea științifică: “Dumnezeu să ne ajute, că de la politicienii noștri nu mai avem ce aștepta” – cercetătorul Lucian Pintilie

Componenta “Cercetare, Dezvoltare și Inovare” a Planului Național de Relansare și Reziliență, prezentat vineri de Guvern, are un “buget inițial de negociere de 510 milioane euro. Suma este considerabil mai…
Vezi articolul