EXPERIMENT Studii științifice verificate pe bani, independent, cu scopul de a identifica eventuale erori de cercetare ale căror costuri reale ar fi usturătoare – proiect pilot elvețiano-german inspirat din practicile industriei de tehnologie digitală

195 de vizualizări
Foto: © Pop Nukoonrat | Dreamstime.com
Un program-pilot de verificare contra cost a unor studii științifice publicate deja și care înregistrează numeroase citări în literatura de specialitate, pentru a identifica eventuale erori conținute de acestea, a fost lansat de un grup de profesori de la universități din Elveția și Germania, potrivit unei prezentări a proiectului publicate în revista Nature. Ideea a fost inspirată de practici din industria tehnologiilor digitale și ține cont de supraîncărcarea, însoțită adesea de lipsă de motivare, a celor care participă la procese de tip peer review în cercetarea științifică. 
  • Programul a fost prezentat în Nature de Malte Elson, profesor de psihologia digitalizării la Universitatea din Berna, care a inițiat proiectul împreună cu profesori de la aceeași universitate și de la Universitatea din Leipzig.

Acesta face trimitere la exemple din industria tehnologiei, precum programul prin care Google a alocat 80 de milioane de dolari unor cercetători pentru a identifica vulnerabilități în produsele sale, în ideea că erori nedetectate în procesarea datelor ar putea avea costuri mult mai mari în relația cu clienții și în relațiile comerciale. Alt exemplu: programul prin care, în 2016-2021, Departamentul de Stat al SUA a oferit peste 650.000 de dolari pentru identificarea unor slăbiciuni în rețelele sale.

Aceasta este ideea și din spatele programului prezentat în Nature, intitulat ERROR (Estimating the Reliability and Robustness of Research), prin care sunt plătiți specialiști pentru a verifica studii publicate, având multe citări, în vederea identificării unor erori. Primul domeniu vizat este cel al științelor sociale și comportamentale.

  • Inițiativa este prezentată drept „experiment”, care urmează să se deruleze pe parcursul a patru ani.

Potrivit prezentării, participanții la verificări sunt plătiți până la 1.000 de franci elvețieni pentru fiecare lucrare verificată în cadrul programului, plus un bonus în cazul identificării unor erori, bonus proporțional cu gravitatea problemei semnalate. Și autorii lucrărilor verificate sunt compensați pentru a participa la proces, prin pregătirea materialelor sau prin răspunsuri la diversele întrebări ce pot să apară.

  • Cât despre rata de interes, în prima fază a proiectului, se precizează că inițial au fost înaintate 60 de invitații de verificare a unor studii, iar pentru aproape un sfert – 13 grupuri de autori – au agreat ca studiile lor să fie verificate.

Aceeași prezentare menționează că cei care participă, fără a fi plătiți, la verificări de tip peer review sunt, adesea, supraîncărcați sau lipsiți de motivație, ceea ce poate face, adesea, ca unele greșeli să persiste.

Foto © Pop Nukoonrat | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Pas semnificativ în căutarea tratamentelor viabile pentru boala Parkinson, într-o cercetare publicată în Nature și co-semnată de cercetătorul român de la Cambridge Gabriel Balmuș

Un cercetător român din Cambridge, Gabriel Balmuș, face parte dintr-o echipă de specialiști de la Harvard University, Cambridge University și compania Mission Therapeutics care a publicat, săptămâna trecută, o cercetare…
Vezi articolul

ANALIZĂ Cum poate contribui captarea și stocarea carbonului la prevenirea încălzirii globale. Importanța reutilizării sondelor de petrol și gaze naturale în contextul captării și stocării carbonului

”Se estimează că activitățile umane au produs o încălzire globală cu aproximativ 1,0 grad Celsius mai mare decât aceea din perioada preindustrială, cu un interval probabil cuprins între 0,8 –…
Vezi articolul