Aproximativ 30% dintre tinerii din România se poziționau în anul 2024 la dreapta sau extrema dreaptă pe axa stânga-dreapta politică, potrivit raportului „Tinerii din România. Diferențe de gen, participare politică și susținerea valorilor democratice”, realizat de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Procentul tinerilor cu astfel de convingeri politice a crescut cu 10% comparativ cu datele FES din anul 2019, în timp ce procentul tinerilor de stânga sau extrema stânga a scăzut de la aproximativ 18% la 12%. Ceilalți aproape 50% din tineri au declarat că se consideră de centru.
Pentru acest studiu, reprezentanții companiei de sondare IPSOS au intervievat tineri cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani din opt țări din Europa: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Grecia și Turcia. Datele au fost culese în perioada 9 februarie-25 martie 2024, de la 8.943 de respondenți, dintre care 1.150 din România. De reținut, studiul nu arată explicit dacă sondajul este sau nu reprezentativ la nivel național pentru populația analizată.
77% dintre tinerii români care au participat la studiu știu unde se plasează pe axa stânga-dreapta politică. Restul de 22,8% nu știu sau nu au vrut să răspundă. În rândul celor din urmă se remarcă o preponderență a femeilor (28,3%), comparativ cu bărbații (17,7%).
Potrivit raportului, în aproape toate țările participante la acest sondaj, cu excepția Sloveniei și a Turciei, s-a remarcat o discrepanță semnificativă între procentul femeilor și cel al bărbaților care nu știu sau nu au vrut să-și declare convingerile politice. De exemplu, 42,2% dintre femeile din Macedonia de Nord se află în această situație, comparativ cu 27,6% dintre bărbați.
Aproximativ jumătate (50,3%) dintre cei 77% dintre românii care și-au exprimat orientarea ideologică în cadrul sondajelor se poziționează la centrul axei stânga-dreapta politice. Aceeași statistică era valabilă și în anul 2019, când 54% dintre tineri se identificau ca fiind de centru.
În schimb, se remarcă o creștere considerabilă în ceea ce privește tinerii care se identifică cu dreapta sau extrema dreaptă. În 2019, 27,7% dintre aceștia se poziționau în dreapta axei. Până în anul 2024, procentul a crescut cu 10%.
Cât despre tinerii de stânga sau extrema stânga, procentul acestora a scăzut de la 18,3% în 2019 la aproximativ 12% în 2024.
De precizat, în România nu există diferențe semnificative de gen în poziționarea pe axa ideologică: 50,9% dintre bărbați și 49,7% dintre femeile intervievate au declarat că sunt de centru; 11,8% dintre bărbați și 12% dintre femei sunt de stânga sau extrema stângă; 38,5% dintre bărbați, respectiv 37,2% dintre femei sunt de dreapta sau extrema dreaptă.
Cât despre interesul și cunoștințele tinerilor români despre politică, cifrele rămân în continuare îngrijorătoare. Trebuie precizat însă că FES a înregistrat o creștere majoră a interesului tinerilor pentru politică comparativ cu anul 2019.
76% dintre tinerii participanți la studiul realizat în 2019 au declarat că nu sunt interesați de acest subiect și doar 9% au afirmat contrariul. În 2024, 45% dintre aceștia au spus că nu sunt interesați și 18% s-au arătat interesați de domeniu.
Specialiștii fundației au arătat în raport că bărbații sunt mai interesați de politică decât femeile, însă nu s-au înregistrat diferențe notabile, după cum se poate vedea în figura de mai jos.
„Interesul mai scăzut al tinerelor femei pentru politică nu este surprinzător, având în vedere că ele se simt mai puțin reprezentate de o clasă politică predominant masculină – atât sub aspectul prezenței în funcțiile de decizie, cât și pentru că agenda politică nu răspunde nevoilor și intereselor femeilor”, se arată în raport.
Diferențe semnificative de gen în ceea ce privește interesul pentru politică au apărut între tinerii din mediul rural: 53,2% dintre respondentele din rural nu sunt interesate de politică, în comparație cu 42,5% dintre respondenții de sex masculin.
În mediul urban nu au fost identificate astfel de discrepanțe. 42,2% dintre femei, respectiv 42,3% dintre bărbați s-au declarat dezinteresați de domeniul politic.
„Corelat cu interesul scăzut pentru politică avem și un nivel de cunoștințe despre politică mai degrabă modest”, se mai precizează în raport. 40% dintre participanți au specificat că au cunoștințe foarte reduse sau inexistente în acest domeniu (42% dintre femei și 37,5% dintre bărbați).
Doar 29,7 dintre bărbații, respectiv 22,4% dintre femeile din mediul urban se consideră cunoscători în materie de politică. În mediul rural, procentele sunt și mai mici – 21% dintre bărbați și 17,6% dintre femei.
Dezinteresul tinerilor pentru politică își are rădăcinile în faptul că aceștia nu se simt reprezentați de membrii clasei politice din ziua de astăzi. Peste jumătate dintre tineri (50,7% dintre bărbați și 59% dintre femei) au explicat că interesele lor sunt foarte slab sau deloc reprezentate, după cum se poate remarca în figura de mai jos.
DOCUMENT Raport „Tinerii din România” – Fundația Friedrich Ebert Stiftung
Foto: © Roibul | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
C.I.
Ioana Nicolescu
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter