Studiu CRPE. Doar 10% dintre elevii români au acces la experiențe de învățare practică, prin comparație cu media de 61% din Uniunea Europeană. România alocă cei mai puțini bani per elev în învățământul profesional și tehnic

246 de vizualizări
Foto: Centrul Român de Politici Europene (CRPE)
România alocă cei mai puțini bani pe cap de elev care studiază în învățământul profesional și tehnologic (IPT), de peste 10 ori mai puțin decât media europeană, potrivit raportului „De ce avem nevoie de învățare la locul de muncă în învățământul profesional și tehnic românesc? Un model de practica pentru liceele agricole”, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), după cum se arată într-un comunicat primit de Edupedu.ro 

Conform documentului, autoritățile nu au elaborat nici până acum normele relevante de aplicare pentru Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților, care prevede o subvenție financiară suplimentară echivalentă cu 5% din alocația anuală per elev pentru unitățile și instituțiile de învățământ care organizează educație practică. Aceste sume pot fi utilizate exclusiv pentru organizarea și desfășurarea practicii. Deși există aceste prevederi legale, o mare parte din liceele intervievate de către CRPE au declarat că nu au accesat astfel de fonduri. 

De asemenea, pentru unele materii din curriculumul acestor instituții de învățământ nu există resurse esențiale, cum ar fi manualele.

Potrivit comunicatului, o anchetă realizată în 2020 în rândul liceelor agricole de CRPE pe un eșantion de 49 de licee agricole a arătat că 37% dintre acestea evaluează oportunitățile de practică de specialitate derulată de elevi la agenții economici ca fiind insuficiente sau aproape inexistente, cu mai puțin de jumătate din necesarul de practică acoperit.

Conform datelor din noul raport CRPE, doar 10% dintre elevii români au acces la experiențe de învățare la locul de muncă, prin comparație cu media de 61% a elevilor din învățământul tehnologic din statele Uniunii Europene.

Foto: Centrul Român de Politici Europene

Un raport din 2014 al Institutului Federal pentru Formare și Educație Profesională din Germania (Bundesinstitut für Berufsbildung, BiBB), în statul german, elevii înscriși în învățământul tehnic liceal învață în general o zi la școală și patru în sistem dual, la angajator, fiind parte a Contractului colectiv de muncă și plătiți ca atare, remunerația ridicându-se la momentul respectiv la circa o treime din salariul unui muncitor calificat.

Raportul CRPE arată că elevii care au beneficiat de instruire practică în cursul unor stagii, perioade de ucenicie sau în alte forme de învățare la locul de muncă își găsesc mult mai ușor un loc de muncă, în medie într-un interval de mai puțin de două luni, comparativ cu peste 20 de luni în cazul absolvenților care s-au pregătit exclusiv în școală.

Potrivit sursei citate, în 2020, 16% dintre acești elevi nu au participat la stagii sau ore de formare practică, cu toate că acestea sunt obligatorii pentru a promova în următorul an școlar. (În cazul liceelor cu profil preponderent agricol, sub 40% din elevi au participat la stagii de ucenicie la agenți economici din domeniu.) Dintre elevii care au participat, 42% au făcut practică doar în cadrul școlii și 57% au ajuns și la agenți economici. „Din păcate, implicarea mediului economic în oferirea de oportunități de educație practică pentru elevii din învățământul tehnologic este redusă”, este menționat în comunicat.

„Deși învățământul profesional și tehnologic în ansamblul său – de la liceele tehnologice la școlile profesionale și postliceale – reprezintă la nivel declarativ o prioritate a sistemului de învățământ din România, în realitate decizia politică merge în sens invers: pentru actualul an școlar, numărul locurilor disponibile în clasa a IX-a la liceele cu profil tehnologic a fost redus cu peste o treime (36%), șubrezind și mai mult această parte importantă a infrastructurii educaționale naționale care sunt liceele tehnologice”, atrage atenția Alexandra Popa, director executiv CRPE. 

Foto: Centrul Român de Politici Europene

Acesta a mai spus că „efectul pe termen mediu și lung este periclitarea viitorului învățământului secundar (de nivel liceal și postliceal) cu profil tehnic, cu impact asupra ratei șomajului în rândul generațiilor viitoare și a dezvoltării economice a României, în contextul în care mai bine de jumătate din efectivul total de elevi din învățământul secundar superior învață în licee tehnologice și școli profesionale”.

Consorțiul Creștem prin Educație Agricolă a elaborat o serie de recomandări pentru decidenții din sistemul de învățământ:

  • Școlile trebuie să dezvolte o viziune unitară asupra practicii, la nivel de școală.
  • Este necesară dezvoltarea de materiale-suport pentru organizarea, monitorizarea și evaluarea stagiilor de practică: caiete de practică, ghiduri metodologice etc.
  • Practica de specialitate are nevoie de o finanțare corespunzătoare, dedicată. Trebuie elaborate normele de aplicare pentru subvenția suplimentară, conform prevederilor existente în lege.
  • Școlile din învățământul profesional și tehnologic trebuie susținute de autorități pentru a dezvolta parteneriate cu agenții economici.
  • Este necesară formarea corespunzătoare de tutorilor de practică, a profesorilor coordonatori de practică, a evaluatorilor de competențe, a inspectorilor școlari pentru învățământul profesional și tehnic.
Ce este costul standard per elev

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Potrivit prevederilor art.104 alin. (3) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin aplicarea unei formule de multiplicare a costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.

Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar.

Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile legii şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Amintim că, pe 10 februarie, Guvernul a aprobat majorarea costurilor standard per antepreşcolar/ preşcolar/ elev pentru anul 2022, valoarea coeficientului 1 pentru cheltuielile salariale ajungând la 6.386 lei, iar cel pentru cheltuielile materiale la 485 lei, după cum a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru: “Guvernul a stabilit majorarea costului standard per antepreșcolar, preșcolar, respectiv elev, ce va fi luat în considerare în acest an pentru a asigura fondurile necesare plății majorate a salariilor în sistemul de învățământ și pentru o mai bună finanțare a cheltuielilor materiale. Valoarea coeficientului unu aferent anului în curs pentru cheltuieli salariale va crește cu 4,5% față de anul trecut, respectiv va ajunge de la 6.111 lei la 6.386 lei, în timp ce valoarea coeficientului unu pentru anul acesta pentru cheltuieli materiale se va majora cu 7,8% față de anul trecut, respectiv de la 450 la 485 de lei”.

Raportul „De ce avem nevoie de învățare la locul de muncă în învățământul profesional și tehnic românesc? Un model de practică pentru liceele agricole”:
  • Creștem prin Educație Agricolă (CEA) este un program finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.
  • Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a fost înființat în 2009 de un grup de experți, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

BAC 2019 Bogdan Enescu, profesor de matematică la Colegiul B.P. Hașdeu din Buzău: Problema cu matrici de la subiectul II s-ar putea să îi deruteze pe elevii de nivel mediu

Subiectele de la examenul la Matematică susținut astăzi de absolvenții claselor de matematică-informatică “sunt destul de simple, iar nota 8 se ia ușor”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Bogdan Enescu,…
Vezi articolul

Educația nu e printre domeniile care vor primi bani la rectificarea bugetară / Dan Barna: Resursele suplimentare vor merge pe trei direcții – transporturi, zona de sănătate și autoritățile locale

Resursele suplimentare vor merge pe trei direcții: transporturi, zona de sănătate și autoritățile locale, a anunțat vicepremierul Dan Barna la Digi24. Acesta a spus că sunt fonduri suplimentare în buget…
Vezi articolul

DOCUMENT Cîmpeanu a prezentat Hotărârea Comitetului pentru Situații de Urgență care aprobă scenariile de redeschidere a școlilor: În învățământul tehnologic, profesional și postliceal stagiile de practică vor fi cu prezență fizică

Scenariile de redeschidere a școlilor au fost aprobate de CNCSU prin Hotărâre, potrivit ministrului Educației. Cîmpeanu a prezentat în conferința de presă de la Guvern conținutul acestei decizii. Redăm cele…
Vezi articolul

Aproape două treimi dintre tinerii romi nu sunt în sistemul educațional și nici pe piața muncii, potrivit Strategiei naționale pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027

Aproape două treimi dintre tinerii romi nu sunt în sistemul educațional, altă formă de învățământ și nici pe piața muncii, fiind clasificați în categoria NEET, iar procentul fetelor rome este…
Vezi articolul