Trei familii, una din București și două din Constanța, au cheltuit între aproximativ 12.000 și 30.000 de lei pentru meditațiile copiilor înaintea Evaluării Naționale 2026, potrivit unui reportaj publicat de platforma TotulDespreMame.ro. Părinții spun că nu au apelat la pregătirea privată pentru a obține neapărat media 10, ci după ce au constatat că notele mari din catalog nu reflectau nivelul real de pregătire al copiilor.
Într-unul dintre cazuri, un elev care avusese medii de 10 din clasa a V-a până la sfârșitul clasei a VII-a a fost evaluat, înaintea ultimului an de gimnaziu, la un nivel de aproximativ 7 la Limba română și 8 la Matematică.
„Zecele din catalog era, de fapt, un șapte”, este concluzia de la care a pornit familia elevului din Constanța, potrivit publicației citate.
Din acel moment, copilul a început meditațiile la Limba română și Matematică, nu pentru performanță, spun părinții, ci pentru recuperarea unor lacune descoperite târziu.
Poveștile celor trei familii nu ridică doar problema sumelor tot mai mari cheltuite pentru pregătirea privată. Ele pun sub semnul întrebării modul în care sunt evaluați elevii în gimnaziu, informația pe care o primesc părinții prin notele din catalog și capacitatea școlii de a-i pregăti pe copii pentru examenul care le influențează admiterea la liceu.
Datele de la Evaluarea Națională 2026 arată că diferența dintre catalog și examen nu este limitată la câteva cazuri individuale.
O analiză realizată de analistul de date Alex Ghiță pe baza datelor publicate pe platformele oficiale evaluare.edu.ro și admitere.edu.ro arată că media de absolvire a elevilor din setul analizat a fost 8,91, în timp ce media obținută la Evaluarea Națională a fost 6,69. Decalajul mediu dintre evaluarea din anii de gimnaziu și examen a fost, astfel, de 2,22 puncte.
Diferența a fost și mai mare în mediul rural. Elevii din rural au avut o medie de absolvire de 8,58 și o medie de 5,72 la Evaluarea Națională, ceea ce înseamnă un decalaj de 2,86 puncte. În urban, media de absolvire a fost 9,11, iar media la examen 7,28, diferența fiind de 1,83 puncte.
Cea mai puternică informație din analiză este că 10.612 elevi care au obținut o medie sub 5 la Evaluarea Națională aveau în catalog o medie de absolvire de cel puțin 8. Dintre aceștia, 1.126 aveau media de absolvire 9 sau mai mare. Pentru elevii cu rezultate sub 5 la examen, media de absolvire fusese 7,73, în timp ce media lor la Evaluarea Națională a fost 3,86.
În unele zone rurale, diferențele medii dintre catalog și examen au depășit trei puncte, mai arată analiza citată. În mediul rural din Mehedinți, decalajul a fost de 3,54 puncte, în Caraș-Severin de 3,37 puncte, în Mureș de 3,29 puncte, în Satu Mare de 3,23 puncte, iar în Bihor și Teleorman de 3,17 puncte.
Experiența familiei care a descoperit că „zecele din catalog era, de fapt, un șapte” ilustrează o problemă observabilă în datele naționale: catalogul transmite frecvent un mesaj mult mai optimist decât evaluarea externă.
Cât au plătit familiile pentru a recupera diferența
În familia din București, pregătirea a început înaintea vacanței dintre clasele a VII-a și a VIII-a. Eleva a făcut meditații la Limba română, Matematică și, pentru câteva luni, la Limba germană, în vederea examenului pentru clasa bilingvă.
La Română și Matematică a avut, de regulă, câte o ședință pe săptămână, cu durata de două ore. În vacanța de vară, pregătirea la Matematică a fost suplimentată. O ședință a costat între 150 și 180 de lei, iar cheltuiala totală a familiei a ajuns la aproximativ 30.000 de lei.
Pentru a acoperi aceste costuri, familia a redus vacanțele și nu a mai reușit să facă economii în anul examenului.
Eleva a obținut media 9,45 la Evaluarea Națională: 9,80 la Limba română și 9,10 la Matematică.
Mama consideră că pregătirea a meritat nu doar prin prisma rezultatului, ci și pentru încrederea dobândită de copil.
„A meritat, pentru starea copilului în general. S-a simțit mult mai încrezătoare în forțele proprii. Nu vorbesc despre notă. Vorbesc doar despre încrederea pe care o capătă copilul în forțele proprii și în cunoștințele lui”, a spus aceasta pentru TotulDespreMame.ro.
În cazul elevului la Colegiul „Decebal” din Constanța, familia a plătit aproximativ 12.000 de lei pentru pregătirea la Limba română și Matematică.
Din septembrie până la sfârșitul lunii mai, copilul a mers o dată pe săptămână la fiecare disciplină. Ședința de Limba română costa 100 de lei, iar cea de Matematică 150 de lei. În luna iunie, programul a ajuns la câte trei ședințe săptămânale pentru fiecare materie.
„Am strâns din dinți anul ăsta și am plătit cât a trebuit. N-am stat să ne facem un bilanț, că e frustrant. Eu lucrez cumva tot în învățământ, am o mizerie de salariu, dar nu mi se pare în regulă ce se întâmplă: să nu se facă la școală și baza să fie în privat”, a declarat mama elevului. Acesta obținut media 8,85 la Evaluarea Națională.
În cea de-a treia familie, tot din Constanța, copilul a făcut Matematică de două ori pe săptămână și Limba română o dată pe săptămână. Familia nu a plătit pregătirea la Română, deoarece profesoara era rudă, dar numai meditațiile la Matematică au costat aproximativ 13.000-14.000 de lei.
Elevul, care avusese media generală 9,50 în gimnaziu, a obținut după contestații media 8,27 la Evaluarea Națională.
Familia spune că s-a reorganizat financiar și și-a eficientizat cheltuielile pentru a putea acoperi costurile pregătirii.
De ce examenul pare să ceară altceva decât școala
O altă mamă intervievată de TotulDespreMame.ro susține că Evaluarea Națională presupune un tip de pregătire greu de realizat într-o clasă cu 30 de elevi.
„La clasă fac doar bazele și parcurg materia, dar structura examenului de Evaluare Națională cere viteză de lucru, atenție la capcane și o tehnică de redactare pe care profesorul de la clasă, cu 30 de copii în bancă, nu are cum să le predea. Diferența o face aprofundarea individuală”, a declarat aceasta. Deci o altă problemă: dacă școala parcurge programa, dar pregătirea pentru formatul concret al examenului se realizează în privat, elevii ai căror părinți își permit meditații intră în competiție cu un avantaj.
Cât de echitabilă mai este Evaluarea Națională
Diferențele dintre mediul urban și cel rural accentuează întrebarea privind echitatea examenului. În analiza rezultatelor din 2026, media elevilor din rural a fost 5,72, iar cea a elevilor din urban 7,28. La Matematică, media a fost 5,41 în rural și 7,05 în urban, iar la Limba română 5,94 în rural și 7,46 în urban.
În rural, 36,3% dintre elevi au obținut medii sub 5, comparativ cu 11,6% în urban. La Matematică, 42,4% dintre elevii din rural au avut note sub 5, față de 15,5% în urban.
Poveștile celor trei familii arată că, în orașele mari, părinții care identifică o problemă pot cumpăra o soluție: evaluare suplimentară, recuperare individuală și antrenament pentru examen. Familiile care nu dispun de 1.000-1.500 de lei lunar nu au aceeași posibilitate, iar în mediul rural asta nu este o opțiune de cele mai multe ori.
