Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2025 a fost acordat cercetătorilor Mary E. Brunkow (Institute for Systems Biology, Seattle, SUA), Fred Ramsdell (Sonoma Biotherapeutics, San Francisco, SUA) și Shimon Sakaguchi (Universitatea din Osaka, Japonia), „pentru descoperirile lor privind toleranța imună periferică” – mecanismul care împiedică sistemul imunitar să atace propriile țesuturi ale organismului, potrivit unui anunț al organizatorilor.
Este primul premiu din seria celor acordate în 2025.
Cum funcționează „gardienii” sistemului imunitar
Sistemul imunitar protejează zilnic corpul uman de mii de agenți patogeni, dar, dacă nu este reglat corect, poate deveni periculos pentru propriile organe. Laureații din acest an au identificat celulele T reglatoare (regulatory T cells) – celulele care acționează ca „gardieni” ai sistemului imunitar, prevenind atacul asupra propriului organism.
„Descoperirile lor au fost decisive pentru înțelegerea modului în care funcționează sistemul imunitar și de ce nu dezvoltăm toți boli autoimune grave”, a declarat Olle Kämpe, președintele Comitetului Nobel, conform sursei citate.
Primele descoperiri: o teorie contrazisă
În 1995, Shimon Sakaguchi a contrazis o teorie dominantă în lumea științifică, potrivit căreia toleranța imună se formează exclusiv în timus, prin eliminarea celulelor periculoase – un proces numit „toleranță centrală”. El a demonstrat că există și o toleranță periferică, descoperind un tip necunoscut până atunci de celule imune, care protejează organismul de bolile autoimune.
Legătura cu genetica: rolul genei Foxp3
Câțiva ani mai târziu, în 2001, Mary Brunkow și Fred Ramsdell au descoperit motivul pentru care o anumită specie de șoareci era predispusă la boli autoimune. Cei doi cercetători au identificat o mutație într-o genă pe care au numit-o Foxp3, demonstrând ulterior că mutațiile aceleiași gene la oameni duc la apariția unei boli autoimune severe, IPEX.
În 2003, Sakaguchi a completat cercetarea, arătând că Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor T reglatoare descoperite anterior. Aceste celule monitorizează alte celule ale sistemului imunitar, asigurând toleranța față de propriile țesuturi ale corpului.
Descoperirile celor trei laureați au deschis un nou domeniu de cercetare în imunologie – toleranța imună periferică – și au dus la dezvoltarea unor terapii experimentale pentru cancer, boli autoimune și pentru îmbunătățirea transplanturilor de organe. Mai multe tratamente bazate pe aceste mecanisme se află în prezent în studii clinice.
Mihai Peticilă
Redacția
Diana Ghimiși
G4Media.ro
