„Cred că un pic de decență ar fi fost mai potrivită”, a declarat noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh, despre prezența și discursul ministrului Justiției Radu Marinescu, acuzat de plagiat, la ceremonia de aniversare a 160 de ani de existență a înaltului for științific.
Fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, a explicat chiar după discursul susținut luni, 6 aprilie 2026, în fața academicienilor de singurul ministru acuzat de plagiat cum a ajuns acesta în aula Academiei: „Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru aceste cuvinte frumoase și, prin dumneavoastră, mulțumesc și Guvernului României! Vreau să vă spun că noi am invitat, fiind o sărbătoare, toate autoritățile centrale ale statului român. Guvernul a onorat această invitație prin domnul ministru [Radu Marinescu, ministrul Justiției] și îi mulțumim. De regulă, la adunările solemne ale Academiei veneau titularii celor două ministere: Educația și Cultura. Așa era tradiția. Acuma se schimbă și tradiția, vedeți? Trecem printr-o perioadă tulburată”.
- Cu „140 pagini cu conținut copiat” în teza sa de doctorat, ministrul Justiției Radu Marinescu este protagonistul celei mai recente anchete referitoare la încălcările eticii academice publicate de jurnalista Emilia Șercan. „Mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată”, scrie aceasta, în ancheta publicată în PressOne în ianuarie 2026.
- Anchetat de Universitatea din Craiova, ministrul acuzat de plagiat a fost cel care a răspuns invitației trimise miniștrilor de Academia Română, pentru a ține un discurs în fața academicienilor cu ocazia aniversării a 160 de ani de existență a instituției, după cum a relatat G4Media.ro. Evenimentul a avut loc cu o zi înainte de alegerile în care chimistul Marius Andruh a preluat conducerea Academiei, de la istoricul Ioan Aurel Pop.
- Cu această ocazie, ministrul acuzat de plagiat le-a transmis academicienilor că „avem nevoie de expertiză, de rigoare științifică și de profunzime intelectuală pentru a construi politici publice durabile, menite să consolideze statul de drept”.
Edupedu.ro l-a întrebat în cursul zilei de astăzi pe academicianul Marius Andruh dacă avea ce să caute la Academie, la evenimentul de aniversare a 160 de ani de existență a instituției, ministrul Justiției care este acuzat de plagiat în teza sa de doctorat. „Cred că un pic de decență ar fi fost mai potrivită”, a răspuns Andruh.
Cele mai importante declarații ale noului președinte al Academiei Române, Marius Andruh, cu privire la problema plagiatelor:
Edupedu.ro: Alaltăieri ați fost de față când ministrul acuzat de plagiat al justiției, Radu Marinescu, a ținut un discurs la Academia Română cu ocazia aniversării a 160 de ani de existență a instituției. Avea ce să caute acolo, atâta timp cât există o anchetă în desfășurare și întârziată mult peste termenul legal la Universitatea din Craiova în cazul acuzațiilor de plagiat în teza ministrului Marinescu, așa cum a arătat jurnalista Emilia Șercan într-o anchetă?
Marius Andruh: Cred că un pic de decență ar fi fost mai potrivită.
Edupedu.ro: Ce aveți în vedere să faceți în cazurile acestor oameni care și-au obținut doctoratul cu ani în urmă și unde analizele vedem că sunt împotmolite, din cauza legislației actuale?
Marius Andruh: Interacțiunea cu Ministerul este destul de puternică, pentru că, din fericire, în multe dintre comisiile Ministerului Educației există membri ai Academiei Române; pentru că numai așa poți influența: fiind pe poziții oficiale în comisii organizate de către Ministerul Educației. De altfel, academicianul Mircea Dumitru este președintele CNATDCU și el are de asemenea o acțiune intransigentă față de astfel de situații. Deci împreună se poate relua această ofensivă împotriva imposturii în cercetare și în doctorat.
[…]Edupedu.ro: Sunteți primul oficial care a constatat și anunțat verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice: ați avut curajul să spuneți că Victor Ponta, premier atunci, a plagiat, în aceeași zi în care ministrul său a desființat prin reorganizare CNATDCU, instituția pe care o conduceați. În prezent, legislația care reglementează soluționarea plagiatelor este atât de încâlcită, încât de la promulgarea ei în 2023 nu a mai existat niciun caz notoriu sancționat în vreun fel, chiar dacă sunt comisii universitare care au luat decizii. Avem cazurile Bode, Marinescu, Ciucă – toate în coadă de pește. Care este atitudinea dvs, ca președinte al celui mai înalt for științific și cultural al României, cu privire la confuzia legislativă care stopează în prezent verdictele de plagiat?
Marius Andruh: Nu este bine, pentru că politicienii ar trebui totuși să respecte ceea ce spun comisiile specializate și membrii Academiei Române care sunt implicați. Vocea Academiei Române trebuie ascultată, vocile profesorilor care fac parte din astfel de comisii trebuie să fie ascultate. Există întotdeauna tertipuri care se strecoară în legi, din păcate. Momentul acela pe care l-ați invocat a avut un rol extrem de important în asanarea sistemului de doctorat. Bineînțeles că au ieșit în presă în primul rând numele sonore, dar au existat și alte cazuri care nu au fost popularizate.
Acel moment a avut și are și acum un efect, pentru tezele actuale: faptul că ele sunt verificate cu softul de antiplagiat după orice modificare pe care o realizează doctorantul face ca de aici încolo să fie greu pentru cineva să fraudeze o teză de doctorat. Dar să știți că plagiatul subtil poate să fie greu de decelat: de pildă, furtul ideii de la cineva, idee pe care o reformulezi. Și atunci îți trebuie specialiști cu adevărat devotați susținerii doctoratului în România, pentru ca să vegheze cum trebuie și pentru ca sistemul să funcționeze pentru știința românească și pentru cultura românească.
Prin urmare, este rău că este așa. Comisiile CNATDCU în care au fost profesori de bună-credință, au fost membri ai Academiei Române, au ridicat de nenumărate ori această problemă.
Am ridicat și o altă problemă care, deocamdată, se strecoară fără consecințe pentru cei care sunt răspunzători: și aici mă refer la conducătorul de doctorat. N-o să vedeți măsuri luate împotriva conducătorilor de doctorat care au teze cu plagiate sau cu inconsistențe grave științifice.
În opinia noastră, formulată de multe ori la Ministerul Educației și Cercetării, am zis că doctorandul și conducătorul sunt răspunzători în egală măsură pentru fraude, dacă aceste fraude există bineînțeles.
Edupedu.ro: Din iunie 2025, Academia Română și-a adăugat o atribuție în noul statut: „colaborarea cu ministerele de resort, axată pe identificarea de soluții comune privind problemele din domeniul educației, cercetării științifice și culturii”. Având în vedere specific problema plagiatelor, aveți în vedere în mandatul dumneavoastră să solicitați oficial Ministerului Educației, Guvernului României modificarea legislației pentru ca și profesorii coordonatori de doctorate să fie sancționați în cazul plagiatelor, o dată cu studenții lor, și pentru ca legislația să fie mai clară?
Marius Andruh: Bineînțeles! Repet, conducătorul de doctorat, pentru cazurile semnalate și pe care le discutăm, este la fel de vinovat ca doctorandul. Un conducător de doctorat trebuie să interacționeze cât de mult posibil, indiferent de aria în care este organizat doctoratul. Dacă este în științe experimentale, conducătorul de doctorat trebuie să interacționeze zilnicul cu doctorandul. Dacă suntem în zona umanistă, orice discuție față în față sau la seminarii la care să participe toți membrii grupului – sunt elemente care ajută la formarea unui specialist.
Eu nu cred în conducătorul de doctorat care se întâlnește la câteva luni o dată sau deloc – și sunt și situații de genul ăsta – cu doctorandul. Doctorandul este un student, în acest moment. Doctoratul nu mai este o consacrare, cum era acum 40 de ani. Doctoratul este a treia formă de învățământ. Tinerii trebuie să fie îndrumați în permanență de către mentorul lor și de către comisia de îndrumare asociată fiecărui conducător, iar interacțiunea trebuie să fie permanentă. Numai așa îi poți stimula și poți fii sigur că doctorandul, în final, va avea o teză bună.
Da, este necesar să intervenim din nou, pentru ca sistemul să funcționeze bine.
Citește aici interviul integral acordat Edupedu.ro de către noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh
Informații de background

Ministrul Justiției acuzat de plagiat, Radu Marinescu (PSD), a ținut luni, 6 aprilie 2026, un discurs la Academia Română cu ocazia aniversării a 160 de ani de existență a instituției, potrivit unui comunicat al ministerului, transmite G4Media.ro.
Marinescu a vorbit în discursul său chiar de „rigoare științifică”, potrivit transcrierii furnizate de Ministerul Justiției.
„Astăzi, mai mult ca oricând, colaborarea dintre instituțiile statului și mediul academic este esențială. Avem nevoie de expertiză, de rigoare științifică și de profunzime intelectuală pentru a construi politici publice durabile, menite să consolideze statul de drept”, a spus ministrul acuzat de plagiat, Radu Marinescu, în fața academicienilor și a președintelui de atunci al Academiei, Ioan Aurel Pop.
La o zi după această ceremonie, Academia Română și-a ales un nou președinte. Chimistul Marius Andruh a fost ales în conducerea înaltului for științific, după cele două mandate deținute în ultimii 8 ani de istoricul Ioan Aurel Pop.
Mandatul de președinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori. Președintele își va prelua prerogativele în termen de 15 zile de la data alegerii, a anunțat instituția, într-un comunicat remis Edupedu.ro. Miercuri, 29 aprilie 2026, vor avea loc alegerile pentru celelalte funcții din Biroul de Prezidiu: patru vicepreședinți și un secretar general.