Un tur ghidat despre efectele cutremurelor din 1977 și 1940 va fi organizat în centrul Capitalei de cercetători de la Institutul pentru Fizica Pământului vineri, 28 februarie

Doi cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului vor organiza vineri, 28 februarie, un tur ghidat „Bucureștii și Cutremurele”, despre lecțiile cutremurelor din 1940 și 1977 și efectele acestora asupra Capitalei, anunță Autoritatea Națională pentru Cercetare. Turul este organizat pentru a marca 49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, „cel mai devastator cutremuri din istoria seismologiei instrumentale a României”, după cum e prezentat de ANC.

Potrivit anunțului, „clădiri vulnerabile există în continuare în țesutul orașului, iar riscul seismic este o realitate măsurabilă științific. Înțelegerea lui nu aparține doar specialiștilor. Este o formă de responsabilitate civică. Într-un oraș în care memoria urbană se suprapune peste fragilități structurale, cunoașterea înseamnă protecție. Știința înseamnă prevenție. Iar prevenția începe cu o înțelegere precisă”.

• Turul ghidat va începe vineri, 28 februarie, ora 12.00, de la statuia lui Ion Heliade Rădulescu din Piața Universității, potrivit sursei citate. El se va desfășura în centrul Capitalei și va dura trei ore, timp în care participanții „vor opri în locurile unde clădiri s-au prăbușit și vor privi direct fațade care ascund încă vulnerabilități”.

Turul este susținut de cercetătorii Institutului pentru Fizica Pământului dr. Dragoș Toma-Dănilă și dr. ing. Alexandru Țigănescu, alături de specialiști implicați în gestionarea riscului seismic și intervenția în situații de urgență, din cadrul AMCCRS, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și ISUBIF. 

ANC, despre efectele cutremurului din 1977:

• „Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, un cutremur vrâncean cu magnitudinea de 7,4 Mw, produs la 94 de kilometri adâncime, a lovit țara cu o violență care a schimbat definitiv istoria Bucureștiului. Nouăzeci la sută dintre victime au fost în capitală. Treizeci și două de clădiri s-au prăbușit parțial sau total, iar douăzeci au dispărut complet din peisajul urban. Printre ele, blocurile Scala, Casata, Nestor, Belvedere, Colonadelor, Grădiniței, Hotelul Victoria, tronsoane din Lizeanu și Militari, clădiri de pe Calea Moșilor, Strada Sahia, Tudor Arghezi. Nume care, pentru generațiile de atunci, au devenit sinonime cu pierderea. Printre victime s-au numărat Toma Caragiu, Doina Badea, Anatol Baconsky, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Alexandru Bocăneț. Dar dincolo de personalități, au fost mii de vieți anonime care au dat acestei date greutatea unei rupturi naționale.”