Următorii cinci ani vor fi printre cei mai călduroși din istorie, avertizează experții Organizației Meteorologice Mondiale / Leon Hermanson: Se preconizează apariția unui fenomen El Nino la sfârșitul anului 2026

89 de vizualizări
Foto: ID 24430561 | Draught © Nitsuki | Dreamstime.com
Lumea se îndreaptă către o nouă perioadă de căldură periculoasă, iar temperaturile globale vor rămâne „la niveluri record sau aproape de niveluri record” în următorii cinci ani, pe măsură ce schimbările climatice continuă să se accelereze atât pe uscat, cât și în oceane, avertizează Organizația Meteorologică Mondială (OMM/WMO) într-un nou raport prezentat de ONU.

Potrivit raportului realizat de Met Office din Regatul Unit și publicat de Organizația Meteorologică Mondială, există o probabilitate de 86% ca cel puțin un an din perioada 2026-2030 să depășească recordul stabilit în 2024 și să devină cel mai călduros an înregistrat vreodată.

Raportul estimează, de asemenea, o probabilitate de 91% ca temperatura medie globală să depășească temporar pragul de 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial în cel puțin unul dintre următorii cinci ani. Mai mult, există o probabilitate de 75% ca media temperaturilor pentru întreaga perioadă 2026-2030 să fie peste acest prag.

„Este foarte probabil (91% șanse) ca temperatura medie globală la suprafață să depășească nivelul de 1,5°C peste media perioadei 1850-1900 în cel puțin un an dintre 2026 și 2030”, se arată în document.

„Există o probabilitate de 86% ca cel puțin un an dintre 2026 și 2030 să stabilească un nou record anual de temperatură”, precizează raportul.

Pragul de 1,5°C reprezintă una dintre principalele ținte ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice. O depășire temporară nu înseamnă automat eșecul acordului, deoarece acesta se referă la nivelul mediu de încălzire pe termen lung, măsurat pe parcursul mai multor decenii, nu al unui singur an sau al unei perioade scurte. Cu toate acestea, oamenii de știință avertizează că apropierea constantă de acest prag crește riscul producerii unor fenomene meteorologice extreme, al degradării ecosistemelor, al insecurității alimentare și al deplasărilor de populație.

Temperaturile globale medii anuale sunt estimate să se situeze între 1,3°C și 1,9°C peste media perioadei 1850-1900 în fiecare an dintre 2026 și 2030.

„Temperaturile din Arctica în următoarele cinci ierni sunt estimate să fie cu 2,8°C peste media perioadei 1991-2020, o anomalie de peste trei ori și jumătate mai mare decât creșterea medie globală a temperaturii”, se arată în document.

Se preconizează apariția unui fenomen El Niño la sfârșitul anului 2026, ceea ce crește probabilitatea ca anul următor, 2027, să devină următorul an record în privința temperaturilor”, a declarat Leon Hermanson, autorul principal al raportului.

  • El Niño este un fenomen climatic natural care apare periodic în Oceanul Pacific tropical și determină încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din partea centrală și estică a oceanului. Acest fenomen influențează vremea la nivel global, provocând adesea creșterea temperaturilor medii ale planetei și modificări ale regimului precipitațiilor. În anii cu El Niño, unele regiuni se confruntă cu secete severe, în timp ce altele înregistrează ploi abundente și inundații. Deoarece El Niño eliberează în atmosferă cantități suplimentare de căldură stocată în ocean, el contribuie frecvent la stabilirea unor noi recorduri de temperatură la nivel mondial. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, este posibil ca un nou episod El Niño să se dezvolte la sfârșitul anului 2026, crescând șansele ca anul 2027 să devină unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați vreodată.
  • El Niño a mai fost activ recent în 2023-2024, episod pe care Organizația Meteorologică Mondială l-a descris drept unul dintre cele mai puternice cinci înregistrate. În Europa, influența fenomenului este indirectă, dar poate amplifica temperaturile globale deja crescute de schimbările climatice. În România și în estul Europei, anii recenți au fost marcați de perioade foarte calde și uscate, secetă și presiuni asupra agriculturii, pe fondul unei tendințe de aridizare. Potrivit raportului european privind clima din 2024, Europa a avut atunci cel mai cald an înregistrat, iar estul continentului s-a remarcat prin condiții extrem de uscate și adesea record de calde.

Datele sunt relevante mai ales pentru generațiile actuale de elevi și studenți, care vor trăi efectele cele mai puternice ale schimbărilor climatice în următoarele decenii. În ultimii ani, numeroase studii internaționale au arătat că schimbările climatice și protecția mediului se află printre principalele preocupări ale adolescenților din întreaga lume.

Raportul atrage atenția și asupra ritmului accelerat al încălzirii în Arctica. În următoarele cinci ierni din emisfera nordică, temperaturile din regiunea arctică sunt estimate să fie cu aproximativ 2,8°C peste media perioadei 1991-2020, adică de peste trei ori și jumătate mai mult decât creșterea medie globală estimată pentru aceeași perioadă.

Cercetătorii estimează și o reducere continuă a gheții marine arctice, în special în Marea Barents, Marea Bering și Marea Ohotsk. Pierderea gheții marine accelerează încălzirea globală deoarece reduce capacitatea regiunilor polare de a reflecta radiația solară înapoi în spațiu și afectează ecosistemele și comunitățile locale.

Raportul indică și modificări importante ale regimului precipitațiilor. Între 2026 și 2030 sunt așteptate cantități de precipitații peste medie în regiunea Sahel din Africa, în nordul Europei, Alaska și Siberia, în timp ce regiunea Amazonului ar putea deveni mai uscată.

Conform OMM, prognozele au rolul de a ajuta guvernele, centrele climatice regionale și serviciile meteorologice naționale să se pregătească pentru riscuri care nu mai reprezintă scenarii îndepărtate, ci fac parte din perspectiva climatică a următorilor ani.

Raportul „Global Annual to Decadal Climate Update 2026-2035” arată că ultimii trei ani, 2023, 2024 și 2025, au fost cei mai călduroși ani înregistrați vreodată, iar tendința de încălzire continuă este asociată în principal creșterii concentrațiilor de dioxid de carbon din atmosferă

Foto: ID 24430561 | Draught © Nitsuki | Dreamstime.com


1 comment
  1. poate ar trebui sa nu primim centre de date , mari consumatoare de resurse importante : energie electrică și apă .daca e musai atunci sa le faca in Sahara. nu in localitati
    mai uitam cat hipe , ca se face centru de date ” unic in lume” in comuna Luna , (Cluj ) , ce sa vezi , e desfasirata de a lungul Arieșului . deci apa este tinta .
    evident vor fi studii de fezabilitate etc .. resursa de baza :APA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *