Înghețarea alocațiilor pentru copii a fost decisă de premierul Ilie Bolojan prin pachetul fiscal devenit Legea 141/2025 și nu există șanse de revenire asupra măsurii, în 2026, potrivit declatrațiilor făcute de ministrul Muncii, Florin Manole, la podcastul Lume Bună, al organizației Salvați Copiii România. În 16 decembrie, însă, același ministru declara că nu a existat nicio discuție în Guvern sau în coaliție privind înghețarea alocațiilor, deși acestea erau înghețate prin Legea 141/2025 – cunoscută drept legea Bolojan, asumată de Guvernul din care și Manole făcea parte în 7 iulie, în Parlament – publicată în 25 iulie în Monitorul Oficial.
Florin Manole a declarat: „Premierul a înghețat alocațiile. Impact bugetar aproximativ 1 miliard de lei”. Măsura face parte din primul pachet pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, devenit ulterior Legea 141/2025.
Ministrul a precizat că PSD a venit ulterior cu o soluție compensatorie, dar limitată. „Am venit cu o compensare în valoare de aproximativ 320 de milioane de”, a spus acesta. El a explicat că sprijinul nu este universal, ci țintit către categoriile cele mai vulnerabile: „Compensarea asta este pentru copiii cu dizabilități, copiii din familii cu venit minim de incluziune și copiii care beneficiază de tichet de grădiniță pentru participarea la grădiniță. Adică niște categorii vulnerabile.”
- Amintim că pe 2 februarie PSD a lansat un „Pachet de solidaritate”, iar atunci ministrul Florin Manole a vorbit despre un pachet de sprijin social destinat copiilor vulnerabili ca răspuns la înghețarea alocațiilor. Ministrul a precizat că noua linie de măsuri are un impact bugetar estimat la 320 de milioane de lei și este destinată „copiilor cu dizabilități, copiilor din familii monoparentale și copiilor care frecventează grădinițele şi provin din familii foarte sărace, beneficiare de venit minim de incluziune” în contextul în care aceste familii se confruntă cu dificultăți financiare semnificative.
Revenind declarațiile lui Florin Manole de la podcastul Salvați Copiii, oficialul a insistat asupra situației copiilor cu dizabilități și a respins criticile potrivit cărora măsurile ar fi „zarvă politică”. „Evident, nu trebuie să fie nimeni avocatul faptului că copiii cu dizabilități au nevoi mai mari. (…) Dacă spui despre așa ceva, despre o măsură de protecție socială în direcția asta, că este zarvă politică, mă abțin de la comentarii, că suntem la un podcast și trebuie să am o conduită. Spun că am o revoltă interioară pentru a numi zarvă politică compensațiile și creșterea veniturilor pe categoriile astea. Este aproape un dezgust. Știe cineva cât este beneficiu pentru copilul cu dizabilitate? Beneficiul de la ANPD este de 80 lei, cel mai mic, 80 lei.”
Întrebat despre declarațiile sale anterioare potrivit cărora economiile nu ar trebui să înceapă de la copii și despre acceptarea deciziei în Guvern, ministrul a explicat succesiunea pozițiilor sale: „Întâi a fost pachetul, da, după aia a fost această declarație și după aia am venit cu soluția posibilă și cu soluția pe care am identificat-o noi, soluție peste care, până astăzi, nimeni altcineva n-a mai pus o măsură în plus. Așteptăm asta pentru că mi se pare un indicator, un barometru de interes pentru promovarea drepturilor copilului, ca oricine altcineva din coaliție să mai pună o mică cărămidă în plus.”
Florin Manole a invocat constrângerile politice din interiorul coaliției de guvernare. „Suntem într-o coaliție care, ca orice coaliție, presupune că nu poți avea 100% dreptate. (…) Vă dați seama că atunci când nu ești de acord, de exemplu, cu înghețarea alocațiilor (…) asta înseamnă că sunteți anti-reformă.”
Întrebat direct dacă există șanse de indexare a alocațiilor în acest an, ministrul a răspuns fără echivoc: „Din păcate sunt pe nu.” El a completat: „Avem o măsură în vigoare și sunt pesimist că există în coaliție voință suficientă pentru vreo modificare aici.” Explicația oferită este legată de cadrul legislativ deja adoptat: „Pentru că primul pachet pe care și-a asumat răspunderea Guvernul Bolojan prevedea aceste înghețări.”
Ministrul a reiterat că înțelege presiunile bugetare, dar consideră că ajustările nu ar trebui să vizeze copiii. „Impactul bugetar e mare pentru că, în primul rând, avem probleme cu bugetul și că trebuie să facem economie. Dar opinia mea este că economiile nu trebuie să înceapă de la alocațiile pentru copii.”
În final, acesta a formulat una dintre cele mai ferme poziții ale sale pe acest subiect: „Am înțeles că trebuie să strângem cureaua, cum se spune, dar nu putem să cerem să strângă cureaua copiilor (…) E nedrept.”
Declarațiile ministrului Muncii pe tema alocațiilor copiilor pot fi văzute în video:
Declarațiile ministrului despre înghețarea alocațiilor copiilor pentru anul 2026 la nivelul din 2025 și criticile la adresa măsurii vin după ce, potrivit monitorizării realizate de Edupedu.ro, tema înghețării alocațiilor nu a fost abordată public deloc de Florin Manole în lunile imediat următoare adoptării Legii 141/2025. Primele poziționări au apărut abia în luna decembrie 2025.
Legea 141/2025, care înghețau alocațiile pentru al doilea an consecutiv, a fost adoptată în vara anului 2025. Ministrul Florin Manole nu a abordat public subiectul pe contul său de Facebook, în vreun comunicat al ministerului sau în declarațiile făcute și consemnate de presă timp de aproximativ cinci luni. Primele declarații au apărut abia în decembrie, când Manole afirma, pe 16 decembrie, la Antena 3, că nu are cunoștință de existența unei decizii privind înghețarea alocațiilor: „Eu nu ştiu să fi avut loc în guvern, în coaliţie, vreo discuţie şi vreo decizie în legătură cu îngheţarea alocaţiei”.
Două zile mai târziu, pe 18 decembrie, ministrul revenea într-o intervenție pa Prima News și spunea că alocațiile sunt deja înghețate, invocând „pachetul 1” al Guvernului Bolojan, fără a menționa explicit Legea 141/2025: „Astăzi, ele sunt înghețate, conform pachetului 1 al guvernului Bolojan”. În aceeași intervenție, Manole susținea că „o indexare a alocațiilor ar fi o idee bună” și că „economiile nu trebuie să înceapă de la alocațiile pentru copii”.
Cei de la Declic subliniau pe 22 ianuarie 2026 lipsa de coerență a ministrului Muncii pe subiectul înghețării alocațiilor. Atunci invitau cetățenii să folosească instrumentul de mesagerie Social Declic pentru a transmite direct un mesaj ministrului Muncii și Familiei, Florin Manole, prin intermediul postărilor publice sau al rețelelor sociale, pentru a cere includerea indexării alocațiilor cu inflația în consultările bugetare pe 2026.
„30 de zile. Atât i-a trebuit ministrului Muncii și Familiei să treacă de la „nu se face economie de la copii” la „înghețarea alocațiilor face parte din pachetul de austeritate”.
Pe 18 decembrie 2025, Florin Manole vorbea ca un ministru ce susține creșterea alocațiilor copiilor, nu ca un contabil al austerității. Spunea limpede, la televizor, că „economiile nu trebuie să înceapă de la alocațiile pentru copii”. Recunoștea că România are o problemă gravă cu sărăcia copiilor și că alocațiile sunt esențiale pentru a o combate.
Doar o lună mai târziu, pe 18 ianuarie 2026, același ministru explica resemnat, tot la televizor, că înghețarea alocațiilor face parte din „pachetul Bolojan”. În doar 30 de zile, ministrul care spunea că nu se face economie de la copii a ajuns să fie doar comunicatorul măsurilor de austeritate”, scriau cei de la Declic.
Edupedu.ro a scris într-o analiză publicată pe 4 ianuarie 2026 cum înghețarea alocațiilor de stat pentru copii din 2025 și 2026 este o decizie politică care contravine dispozițiilor legale privind indexarea automată cu inflația. În mod normal, Legea nr. 61/1993 prevede că alocațiile trebuie actualizate anual cu rata medie a inflației, dar două indexări succesive — pentru 2025 și 2026 – au fost blocate prin intervenții politice, prima prin OUG nr. 156/2024 și a doua prin articolul XXV din Legea 141/2025 („Legea Bolojan”).
În practică, cuantumul alocației a rămas neschimbat la 292 de lei pe lună pentru copiii peste 2 ani și 719 lei pentru cei mici sau cu dizabilități în 2026, deși inflația oficială în 2023 și 2024 ar fi impus creșteri automate ale valorii acestor drepturi. Potrivit calculelor Edupedu.ro, neaplicarea celor două indexări atrage pierderi cumulate de cel puțin 945 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani în doi ani, iar pentru copiii sub 2 ani sau cu dizabilități pierderile sunt și mai mari, depășind 2.300 de lei în aceeași perioadă.
După publicarea analizei Edupedu.ro privind pierderile semnificative generate de înghețarea alocațiilor, tema a fost preluată și amplificată de societatea civilă. Organizația Declic a lansat o campanie de strângere de semnături pentru „dezghețarea alocațiilor” și indexarea lor cu rata inflației, sub forma unei petiții online adresate ministrului Muncii și coaliției de guvernare. Petiția a adunat aproape 50.000 de semnături de la cetățeni – părinți, profesori și susținători ai drepturilor copiilor – iar pe 4 februarie 2026 reprezentanții Declic și ai organizațiilor partenere au depus oficial semnăturile la Ministerul Muncii în cadrul unei audiențe. Reprezentanții societății civile au cerut în mod expres „dezghețarea alocațiilor copiilor” și respectarea indexării cu rata inflației, punând presiune publică și politică pe ministru și pe partidele din coaliție să revină asupra măsurii adoptate prin Legea 141/2025.
Andrei Popa
Redacția
