80% dintre directorii de școli participanți la un sondaj se tem că nu vor reduce abandonul școlar pentru toți copiii în situații de risc, deși au intrat în programul național de reducere a abandonului școlar

513 vizualizări
Foto: World Vision Romania
80% dintre directorii de școli participanți într-un sondaj World Vision România se tem că nu vor reduce abandonul școlar pentru toți copiii în situații de risc, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Este vorba despre un sondaj făcut pe 100 de directori care au aplicat pentru Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar – PNRAȘ. Amintim că Ministrul Educației a declarat săptămâna trecută că abandonul școlar este de sub 5% în mediul urban și de peste 25% în mediul rural.

Concret, 59% dintre directorii de școli chestionați spun că nu vor reuși să acopere toate nevoile copiilor pentru a reduce abandonul școlar, iar 21% cred că nu vor reuși să-i integreze pe cei aflați în riscul cel mai mare de abandon sau care au abandonat.

Potrivit comunicatului, alte 10% din școli se tem că nu vor putea gestiona granturile de care vor beneficia în următorii trei ani.  Acestea au nevoie de sprijin în procesul de achiziție (59.6%), respectiv pentru contabilitate (44.7%) și angajări (43.6%), conform sursei citate. O altă componentă unde școlile spun că au nevoie de sprijin este monitorizarea și evaluarea progresului copiilor (40,4%)

Iată care sunt prioritățile școlilor pentru investirea fondurilor din PNRAS, conform sondajului: 

  • „organizarea de activități educaționale non-formale (80%); 
  • digitalizarea procesului educațional (73,4%); 
  • programe de after-school (67%); 
  • formarea continuă a profesorilor (61,7%).”

Care dintre nevoi rămân descoperite sau nu primesc suficientă finanțare prin PNRAS? 

„Directorii respondenți afirmă că există și alte nevoi care trebuie mai mult finanțate pentru a reduce abandonul școlar. Printre acestea se află:

  • infrastructura clădirilor școlare: lucrări de reabilitare/consolidare (35,5%); 
  •  resursele digitale: echipamente, abonamente la internet etc. (30%); 
  •  bursele școlare (17,2%); 
  • infrastructură de transport: drumuri accesibile, microbuze și abonamente (4,3%).”

În comunicat se mai arată că 34% dintre școli cred că ar putea întâmpina dificultăți în activitățile de intervenție asupra abandonului școlar. Printre acestea se numără: activitățile pentru remedierea pierderilor de învățare ca programele de tip „Școală după școală“, testarea cunoștințelor elevilor și evaluarea dificultăților  acestora, educația parentală și formarea continuă a profesorilor. 

Aproape 1 din 4 directori (18%) spun că ar putea întâmpina dificultăți în colectarea de date: 

  • „chestionarele aplicate elevilor despre încrederea în părinți/profesori, părerea lor generală despre școala unde învață, aspirațiile de viitor, gradul de bullying la care sunt supuși etc; 
  • înregistrarea copiilor în risc de abandon și folosirea datelor pentru a realiza planuri educaționale de intervenție personalizate (adaptate pentru fiecare elev)”. 

Către cine se îndreaptă școlile pentru sprijin în vederea implementării PNRAS, conform sondajului: 

  • inspectoratul școlar județean (78,5%); 
  • ONG-uri: (45,2%); 
  •  primărie (47,3%); 
  • firme de consultanță (28%); 
  • ministerul Educației (13%).

5 recomandări de la World Vision România pentru spriijinirea școlilor:

  1. Susținerea școlilor în identificarea și implementarea unor modele de intervenție pilotate deja și cu succes dovedit în prevenirea și reducerea abandonului școlar;
  2. Abordarea complementară în realizarea programelor operaționale, astfel încât nevoile care rămân neacoperite prin PNRAS să poată beneficia de alte tipuri de finanțări; World Vision România a menționat încă de la început că PNRAS nu trebuie să fie abordat ca singurul program de prevenție a abandonului școlar;
  3. Ministerul Educației, prin Inspectoratele Școlare Județene și structurile sale responsabile, trebuie să asigure în continuare asistență tehnică școlilor în implementarea programului;
  4. Aceleași instituții trebuie să încurajeze și alte școli în vederea accesării acestui program național în următoarea rundă de finanțare;
  5. Investiție în dezvoltarea capacității instituțiilor cu rol în implementarea și monitorizarea permanentă a PNRAS, astfel încât provocările sau barierele apărute în timpul implementării să poată fi remediate cu celeritate.
Informații de context

Amintim că peste 1.390 de școli au fost selectate în prima rundă de finanțare pentru granturile din programul de reducere a abandonului școlar.

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) este implementat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 543 milioane Euro.

PNRAS urmărește atingerea următoarelor obiective generale, potrivit Ghidului solicitantului:

a) diminuarea riscului de abandon școlar în cel puțin 25% din unitățile de învățământ participante la Program în perioada 2021—2026, cu încadrarea unității de învățământ într-o categorie de risc mai mic;

b) îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial;

c) creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior.

Ce este abandonul școlar

Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Părinții, obligați să le asigure copiilor calculator/laptop/tabletă/telefon smart cu internet pentru a participa la cursurile online, a stabilit ministerul Educației. Elevii, obligați să participe la orele pe net stabilite de școală

Ordiunul de ministrul care reglementează predarea online instituie pentru prima dată obligativitatea pentru părinți de a-i asigura copilului mijloace tehnice, laptop/telefon smart/tabletă și acces la internet pentru a participa la…
Vezi articolul

OFICIAL Cele aproape 600 de mii de tichete educaționale de 500 lei pot fi date părinților / Fiecare școală își organizează propria procedură prin care dă cardurile cu bani, iar părinții pot fi anunțați prin diriginți și învățători

Procedura prin care cardurile educaționale de 500 de lei vor ajunge la părinți a fost publicată în Monitorul Oficial miercuri seara. Ordinul comun semnat de ministrul Educației și ministrul Fondurilor…
Vezi articolul