Abandonul școlar a crescut la toate nivelurile de învățământ, din școala primară până la universitate. Ministerul Educației: Se pierde aproape un sfert dintr-o generație, în 8 ani de școală, în mediul rural

15.811 vizualizări
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com
Cea mai mare rată de abandon școlar este la începutul și la finalul ciclului de învățământ, la clasele pregătitoare și a V-a, în ciclurile primar și gimnazial, iar cel mai intens fenomen de abandon școlar este în mediul rural, unde peste 23% dintre elevii intrați în școală acum 8 ani abandonaseră școala până la terminarea gimnaziului. Abandonul școlar a crescut la toate nivelurile de învățământ, potrivit rapoartelor oficiale despre starea învățământului preuniversitar și universitar în anul 2019-2020, publicate de Ministerul Educației.

35,3 mii de elevi din ciclurile primar și gimnazial au abandonat școala în anul școlar 2018-2019, potrivit raportului pentru anul 2020. Cu un an înainte, numărul elevilor care au abandonat era de 28 de mii, la fel și cu un an înaintea acestuia.

Ce este abandonul școlar

Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului.

Abandonul școlar înseamnă că elevii renunță să mai frecventeze școala. Abandonul școlar este constatat pentru anul anterior școlar, în raportul din anul 2020.

„Pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieșire”) în anul 2018/2019 a fost de 2,1% (procent ce reprezintă 35,3 de mii de elevi). În comparație cu anul anterior, valoarea indicatorului este în creștere”, potrivit raportului citat.

Analiza oficială remarcă și o scădere a diferenței dintre rata abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din rural, mediul rural fiind în continuare în dezavantaj (1,8% în urban și 2,6% în rural).

De regulă abandonează mai mult băieții decât fetele, dar anul trecut a avut loc o creștere similară a abandonului la ambele sexe.

„În ceea ce privește abandonul pe sexe, se evidențiază o frecvență mai amplă a situațiilor de abandon în cazul populației școlare masculine (în anul școlar 2018/2019, 2,3% băieți și 2% fete – în creștere cu 0,5 p.p. atât în cazul băieților, cât și în cazul fetelor)”, potrivit raportului.

Situația detaliată, pe nivelul de învățământ primar și gimnazial, arată o creștere a ambelor valori:

În învățământul primar, abandonul școlar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de școlaritate obligatorie; situația s-a îmbunătățit în perioada 2012-2014, însă ulterior valoarea indicatorului a înregistrat o nouă creștere. În anul școlar de referință, valoarea indicatorului înregistrează o tendință ascendentă, valoarea fiind de 2%. Diferența pe medii de rezidență scade ușor, mediul rural fiind în continuare defavorizat. Decalajul pe sexe se păstrează constant față de anul școlar anterior (2,1% băieți din ciclul primar abandonează școala, comparativ cu 1,8% fete), potrivit ministerului.

Efectele abandonului școlar

Efectele abandonului școlar: Abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socioeconomică precară, potrivit Comisiei Europene. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi.

Efectele abandonului şcolar se resimt pe termen lung asupra evoluţiei societăţii şi creşterii economice. Cei care au părăsit timpuriu şcoala au tendinţa să participe mai puţin la procesul democratic şi sunt cetăţeni mai puţin activi. Abandonul şcolar afectează şi procesul de inovare şi creştere, pentru că aceasta se bazează pe forţa de muncă competentă în întreaga economie, nu doar pe cea din sectoarele de înaltă tehnologie. Potrivit Comisiei Europene, „reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion de tineri lucrători calificaţi”.

Cel mai mare abandon – la clasa pregătitoare și clasa a V-a

Datele evidențiază faptul că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de școlaritate: clasa pregătitoare și clasa I, respectiv clasa a V-a.

La nivelul clasei pregătitoare, continuă tendința ascendentă a valorii indicatorului, atingând valoarea de 2%. Diferența pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a mediului rural, în special pentru nivelul gimnazial unde diferența este între 0,9-1,4 p.p., dar și pentru clasa I unde diferența pe medii este de 2,2 p.p. în defavoarea mediului rural”, potrivit raportului.

Se pierde aproape un sfert dintr-o generație, în 8 ani de școală, în mediul rural

La nivelul anului 2018/2019, 6% dintre elevii din mediul urban (din cei care au intrat în clasa I în 2011/2012) au abandonat studiile, comparativ cu 18,9% dintre elevii din rural care abandonează studiile. Aproape un sfert dintr-o cohortă școlară se pierde pe parcursul învățământului primar și gimnazial în mediul rural (23,1%), comparativ cu 8,2% dintre elevii din mediul urban (date pentru cohorta 2011/2012-2018/2019).

În învățământul liceal, în ultimii trei ani școlari, rata abandonului a avut valoare constantă (2,5%). Cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puțini din filiera vocațională. În mod constant, ponderea populației școlare masculine care abandonează liceul este mai mare decât cea corespunzătoare populației școlare feminine.

Reorganizarea învățământului profesional a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu, până la valoarea de 3,8% la finalul anului școlar 2018/2019, cu o pondere ușor mai mare în cazul populației școlare feminine.

Abandonul la nivel universitar

Din totalul de 402,7 mii de studenți înscriși la începutul anului 2018/2019 în învățământul universitar de licență, în evidențele de sfârșit de an s-au regăsit 363,8 mii (90,4%). Din rândul studenților înscriși la începutul anului universitar, au promovat 346,5 mii (86%), o pondere de 4,3% fiind declarați repetenți și/sau cu situația neîncheiată. Cea mai ridicată rată de promovare a fost înregistrată în cadrul învățământului de zi (86,8%).

„Un indicator semnificativ este reprezentat de abandonul universitar (calculat ca diferența procentuală dintre efectivele de la început și cele de la sfârșit de an universitar), care reprezintă 9,6% în 2018/2019 și are valori similare în învățământul de stat și în cel particular. Valoarea indicatorului crește pe parcursul perioadei analizate (de la 8,5% la 9,6%). Valorile cele mai mari se înregistrează în cadrul învățământului la distanță”, potrivit raportului oficial.

Foto: © Vadreams | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
  1. Problema mare este ca în deosebi în mediul rural acolo unde și parintii copiilor au școală putina asa se întâmplă.Eu am un caz de elev de clasa a 5 a și de clasa a 4 a care nu știu tabla înmulțirii ce sa mai zic de împărțire abia știu sa adune și sa scadă și astea cu maximum de 3 cifre.Am adus acei copii pe cheltuiala mea la învățătoare dar pana la urma mama copiilor a zis ca nu e nevoie sa fac acest lucru deoarece nu este interesata ca copii ei sa invete

    1. Au vrut prosti, au avut prosti.Nu o sa ii mai poată ducă.Oamenii de la tara au o gândire mai sănătoasă decât cei de la oraș, nu au mintea intoxicată cu tot felul de falsuri.Se merge pe ideea creezi o problema, apoi vii tot tu cu soluția.Ce drăguț din partea lor!Este sabotaj, nu abandon.

  2. Oameni buni, am fost diplomata si draguta cu voi la postarea anterioara.
    Scoateti aberatia asta de pe pagina, ca va faceti de rusine.
    Cum sa aduni procentele ? Si sa mai si “comentezi” , ba sa mai pui si in titlu asa o enormitate ?

  3. Pai trebuie si mafioții si traficanții sa recruteze de undeva, nu? Nu mai zic de căminele de bătrâni din Germania și cultivatorii de căpșuni din Spania…
    Asta ca sa nu mai menționez partidele politice, din in cand e nevoie de o masă de manevra, sa vina să mai “puna la punct” ceva intelectuali prin București. Cu bâtele, evident. Sau poate cu cisterna cu gaze lacrimogene, in mod cat se poate de legal.

  4. Mda, analiza teoretica e Ok insa sufera de date gresite din punct de vedere matematic si statistic si inconsecvente. Cati dintre cei care au abandonat o clasa in anul x s-au reinscris in anul urmator x+1 si au finalizat acea clasa ? Practic ne intrebam, din titlu unde e acel sfert de copii pierduti pe parcurs. In cel mai nefericit caz (un elev a abandonat in fiecare an, in 8 ani consecutivi) acesta e luat de 8 ori in calcul. Deci, comparam mere cu pere si adunam procente ?
    Pare-mi-se ca matematica asta ne omoara !
    Nu ma mir, acum un an la o televiziune de stiri se compara media intarzierii trenurilor din Italia cu suma intarzierilor din Romania si tragea concluzia ca in Romania e de 1 million de ori mai rau. Adica dupa logica lor la 1 minut intarziere in Italia (normal ca se poate intampla) la noi ar trebui sa fie 1 million de minute… ha ha ha.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Fenomenul brain-drain

Raport internațional: Diaspora românească, a cincea cea mai numeroasă din lume / Aproape jumătate dintre românii cu studii universitare care lucrează în străinătate au locuri de muncă destinate muncitorilor necalificați

Diaspora românească este a cincea cea mai numeroasă diasporă din lume, raportat la numărul total al populației, se arată într-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), comandat…
Vezi articolul