Următoarea mare inegalitate din educație nu va fi accesul la internet, ci accesul la instrumente de inteligență artificială de calitate, avertizează profesorul de istorie Peter Turcuș, de la Colegiul Național „Johannes Honterus” din Brașov. Invitat la o emisiune locală de la postul GPI News, profesorul a vorbit despre ceea ce numește „feudalismul inteligenței artificiale”, un fenomen care ar putea accentua diferențele dintre elevii din medii favorizate și cei din familii sărace.
„Peste 50% din copiii săraci sau de etnie romă trăiesc în clase segregate, conform raportului Ministerului Educației. Ce șanse reale au acești copii de a absolvi opt clase sau de a face un liceu sau o facultate, în condițiile în care unii copii care provin din familii medii sau bogate au șansa unor conținuturi AI de calitate, care se bazează pe tokenuri și care provin de la companii premium, spre deosebire de copiii care provin dintr-un mediu defavorizat și care, să zicem, stau pe TikTok?”, a declarat profesorul.
În opinia sa, diferențele dintre versiunile gratuite și cele plătite ale instrumentelor de inteligență artificială ar putea deveni o nouă sursă de inegalitate educațională.
„În momentul de față asistăm la următorul lucru: pe de o parte avem conținut de foarte bună calitate, dar care este premium și care costă, iar tendința va fi în viitor de conținut premium care îți oferă acuratețe, versus un conținut care nu este premium și unde poți să primești și fabulații”, a spus acesta.
Profesorul consideră că statul ar trebui să intervină pentru a asigura acces egal la aceste resurse și propune ca elevii să beneficieze prin școală de instrumente AI performante.
„În școli elevii să primească tokenuri sau materiale AI care să fie de cea mai bună calitate, care să ne asigure aceleași șanse în educație pe care le au elevii din Statele Unite sau din țările OECD”, a afirmat Turcuș.
Acesta susține că inteligența artificială poate fi un instrument util pentru profesori și elevi, însă numai dacă este utilizată împreună cu formarea gândirii critice și cu învățarea noțiunilor de bază.
„Primul lucru pe care trebuie să-l învățăm pe copii este să știe conținutul. Chiar dacă asta înseamnă memorare, pentru că memorarea ne ajută toată viața. Iar după aceea profesori și elevi să lucrăm împreună pe texte generate de AI și să învățăm să recunoaștem când un text fabulează”, a explicat profesorul.
În același timp, el avertizează că tehnologia nu poate înlocui rolul școlii în formarea unor competențe esențiale precum empatia și cooperarea.
„Cel mai mare minus al AI-ului este că nu îi învață pe copii empatia. Dacă ar fi să schimb ceva, aș încerca să facem mai multă muncă în echipă. Capacitatea apreciată de orice companie este, pe lângă reziliență, munca în echipă și cooperarea”, a spus profesorul.
În final, Peter Turcuș a avertizat că lipsa investițiilor în educație și în accesul echitabil la noile tehnologii poate produce efecte care vor deveni vizibile peste ani.
„Trebuie găsit un echilibru între lectură, scris și inteligența artificială. În condițiile în care bugetul scade de la an la an, iar alte țări investesc în educație, la un moment dat se va produce un fenomen. Ajungem la feudalism AI, adică cine investește și cine ține pasul”, a mai spus profesorul.
